Acasă › Articole › Birourile de studii, cheia dezvoltării afacerilor industriale din România

Birourile de studii, cheia dezvoltării afacerilor industriale din România

16.12.2011 | T&T PLUS | Dan Titica
Birourile de studii, cheia dezvoltării afacerilor industriale din România
Industria componentelor de automobile reprezintă unul dintre motoarele dezvoltării economice actuale din România. În prezent, efervescenţa soluţiilor tehnice propuse produce o competiţie dură pe piaţă, mai ales având în vedere faptul că accesul la tehnologie inovatoare influenţează în mod decisiv alegerea clientului final. Şi este bine cunoscut faptul că au succes cei care proiectează produse care să satisfacă şi chiar să întreacă aşteptările clientului. Perenitatea unei afaceri industriale este dată deci de inovaţie, cu alte cuvinte, de calitatea şi eficacitatea economică a ingineriei de proiectare integrată în produsul final.
 
Ce însemna industria în anii '80-'90
Maladiile trecute ale industriei de echipamente din România au dus la un stadiu de dezvoltare foarte eterogen. Performanţa tehnologică calculată prin tona de oţel pe cap de locuitor a făcut ca întârzierea tehnologică să ia forme absurde. Aşa s-a ajuns, în anii '80, la faimosul Lăstun, cu frâne primitive sau cu bord fabricat cu tehnologii învechite, o adevărată lecţie de „aşa nu!”.
Nici anii '90 nu au fost mai favorabili dezvoltării industriale, ba dimpotrivă, perioada fiind marcată de diferite schimbări şi evoluţii care au dus la diluarea strategiei industriale.
Soluţia la care au apelat noii administratori de fabrici pentru a supravieţui a fost exploatarea tehnologiilor existente, reducând în acelaşi timp bugetele de cercetare şi dezvoltare. Ba mai mult, mare parte dintre ei au renunţat la departamentele de proiectare, care le-ar fi permis să evolueze şi care le-ar fi asigurat un loc pe piaţa concurenţială pe care începeau să intre şi competitorii străini. Proiectarea de procese şi utilaje industriale a fost menţinută doar punctual, pentru supravieţuirea fabricaţiei. Şi, drept consecinţă, nici meseria de inginer nu a mai fost una interesantă şi atractivă.
O altă specificitate a anilor de dinainte de 2000 a fost aceea că întreprinderile locale erau orientate strict către piaţa locală, nefiind puse sub presiunea concurenţei internaţionale.
 
Lucrurile au început să se schimbe la sfârşitul anilor 90. Parte a strategiei de localizare a producţiei în ţări din estul Europei, multinaţionale producătoare de componente auto au deschis situri de producţie în România.
Aceste companii şi-au format echipe de ingineri români tineri, fără multă experienţă industrială legată de produsul şi procesul de fabricaţie asociat. Aceştia aveau însă disponibilitatea de a învăţa, o mobilitate ridicată şi, nu în ultimul rând, dinamism.
Astfel, tineri ingineri au început să fie implicaţi în lansarea de noi proiecte, dar au făcut, în general, activităţi de transfer în stadiul industrial sau modificări din serie, proiectarea fiind făcută în ţara de origine a firmei mamă. Ei sunt inginerii de fabricaţie care operează în industria actuală de componente auto din România.
 
O parte din birourile de studii multinaţionale au făcut outsourcing în România pentru activităţi de proiectare produs pentru proiecte ce au fost lansate apoi în alte ţări. Proiectarea de produs a fost însă redusă comparativ cu ingineria de fabricaţie, competenţele fiind utilizate pentru generare de 2D/3D, discretizare pentru calcul/simulare etc.
După anii 2000, ingineria proceselor industriale a crescut, asigurând nevoia întreprinderilor specializate în producţia de linii şi utilaje industriale pentru a face faţă boom-ului economic până în 2008.
 
Industria în prezent
Filialele multinaţionalelor producătoare de componente auto, cu unele excepţii exemplare, nu au echipe de inginerie proiectare produs locale, ci sunt asistate de birourile de studii din ţara de origine a companiei.
Fabricanţii locali rămân puternic orientaţi către activităţile de fabricaţie aducătoare de profit imediat, iar viziunea lor asupra businessului este puternic orientată către piaţa internă, uneori ca subcontractaţi ai multinaţionalelor.
Este adevărat că unii fabricanţi temerari fac încercări timide în proiectarea componentelor de piese auto, plecând de la competenţele dobândite din concepţia proceselor şi liniilor industriale, însă procesul este unul lung şi de durată.
 
Universităţile încearcă să formeze noi ingineri, dar între mediul academic şi cel industrial există încă o distanţă ce face necesare formări suplimentare.
 
Renault a considerat totuşi că potenţialul există şi a instalat în România un centru de inginerie (Renault Technologie Roumanie), al doilea ca mărime din grupul Renault. Scopul principal este să utilizeze aceste resurse inepuizabile - inteligenţa şi creativitatea inginerilor români. Dinamismul din perioada de lansare a proiectelor Dacia a consolidat această decizie, iar competenţele dobândite de inginerii RTR au făcut ca Renault să le încredinţeze din ce în ce mai multe proiecte şi responsabilităţi. Astfel, ei coordonează acum dezvoltarea întregii game Logan la nivel mondial.
De asemenea, tot în spiritul perenizării activităţii de inginerie auto în România, întregul Grup Renault colaborează cu universităţile tehnice, tocmai pentru a încerca să adapteze oferta universitară la realitatea din piaţă.
 
Ce ne rezervă viitorul
Nivelul de calitate al industriei de componente auto în România va deveni ireproşabil doar prin creşterea competenţelor ingineriei de concepţie produs/proces.
Japonia şi Coreea sunt astăzi exportatoare de inteligenţă integrată în produs, după ce au reconstruit infrastructuri de producţie distruse în război.
În zona Magreb există un tineret format în şcolile Europei de Vest. Acesta nu aşteaptă decât o stabilizare a consecinţelor revoluţiilor arabe. Urmarea poate fi o industrializare rapidă, generată de o mişcare oportunistă a capitalurilor, ajutate de costul redus şi dinamismul unor generaţii tinere şi şcolite.
În aceste condiţii, perenitatea industriei din România nu poate fi asigurată decât prin construcţia şi consolidarea competenţelor de inginerie de proiectare produse.
Componentele de automobil sunt primele ca potenţial. Investiţia în birourile de studii produs/proces, care să acompanieze fabricaţia deja existentă reprezintă deci singura asigurare a supravieţuirii afacerilor industriale. Cei care vor şti să pună ingineria de proiectare produs/proces în slujba fabricaţiei sunt cei care vor putea să fie rentabili prin atracţia calităţii produsului oferit clientului.
Costurile ingineriei în România sunt încă interesante în raport cu competenţa oferită, iar investiţia în birourile de studii este singura în măsură să asigure competitivitate pe pieţele globale.
 
Renault a făcut deja acest pas, iar rezultatele obţinute sunt extrem de încurajatoare. Tocmai de aceea, îşi încurajează partenerii să facă acelaşi lucru.
Să contăm pe inteligenţa industriaşilor din România.
_____________________________________________________
Dan Titică Inginer Sinteză Tehnică
Renault Technologie Roumanie
_____________________________________________________
Taguri: birou de studii, industria auto, renault, T&T plus
18830 vizualizari

Galerie foto

Birourile de studii, cheia dezvoltării afacerilor industriale din România
Birourile de studii, cheia dezvoltării afacerilor industriale din România
Birourile de studii, cheia dezvoltării afacerilor industriale din România

Pentru a putea posta comentarii, trebuie sa fiti logat in contul dvs. de utilizator.

Cere Detalii sau Oferta

Completati cu numele dvs.

Completati cu denumirea companiei pe care o reprezentati.

Adresa dvs. de e-mail.

Numarul dvs. de contact.

Mesajul dvs.

Pentru abonare (la revista sau newsletter), postare comentarii sau participare la discutiile din forum, trebuie sa fiti logat in contul dvs. de utilizator. Daca nu aveti cont, click pe [creeaza un cont nou]
CAPTCHA

Introduceţi codul numeric din imaginea de mai jos.

Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.