Aboneaza-te la T&T
1. PATRAN - Soluţia completă de pre şi post-procesare în analiza cu elemente finite
2. GreenBau Tehnologie la TIB 2012
3. GreenBau Tehnologie continuă să se implice activ în instruirea studenţilor
Pe lângă premisele inerente, care de obicei motivează din interior evoluţia soluţiilor CAD (precum creşterea performanţei de procesare, optimizări şi rafinări ale comenzilor de lucru, exploatarea facilităţilor CPU şi GPU), putem identifica şi o serie de aspecte externe ce au determinat o parte din noutăţile aduse de ,,AutoCAD 2017’’ (precum interesul crescând pentru tipărirea 3D, creşterea rezoluţiei monitoarelor PC, colaborarea via internet). Despre toate acestea, şi nu numai, în rândurile următoare.
La prima vedere
Lucrurile ne apar senine la primele contacte cu noul AutoCAD, pentru că el arată aproape identic cu ediția ,,2016’’. Apoi, știind că formatul fișierului-proiect nativ (DWG) obișnuia să se reformeze la fiecare patru ani, imediat dăm o raită pe la Save As; dar, negăsind vreo schimbare (care ar însemna profesionalmente o provocare afurisită), ne întoarcem la interfața grafică.
Și tot amuținând la aceasta, până la urmă găsim aspectul cheie ,,2017’’: casetele de dialog se scalează altfel pe ecran. Cei care au întâlnit ecrane (de PC sau de notebook) având rezoluția peste cea FullHD (precum WQHD, ori UltraHD aka 4K) probabil că au experimentat frustrarea nepotrivirii elementelor de interfață la habitudinile ochiului uman (parte deci a ergonomiei), și au văzut că nu-i ușor de ajuns la un echilibru între dimensiunea elementelor de interfață și noua diagonală/rezoluție. (Dacă la o diagonală de 23-24 de inci rezoluția 1920x1080 este echilibrată, la diagonala de 27 inci deja standardul 2560x1440 devine incomod ochiului dacă software-urile nu scalează ergonomic elementele de interfață. Pe de altă parte, ne-am dori o diagonală/rezoluție cât mai mare a suprafeței de lucru, pentru a vedea cât mai mult/ detaliat din proiect.)
Ei bine, pentru a compensa creșterea densității de pixeli pe țolul pătrat de ecran, casetele de dialog din AutoCAD 2017 sunt mai mari și se pot scala mai liber. Iar casetele pe care le-am ajustat dimensional vor memora această stare, pentru apelurile ulterioare. Spre exemplificare, caseta ,,Select File’’ dispune și de o zonă lărgită pentru previzualizarea conținutului de fișiere-desen. O mică diferență găsim la caseta ,,Insert’’ (pentru inserarea de blocuri grafice) prin aceea că ea (implicit) se deschide apăsând butonul ,,More Options’’ din josul galeriei de blocuri (galerie pe care o prezentam anterior ca fiind o noutate a unui alt AutoCAD).
Și în interiorul casetei ,,Insert’’ previzualizările se măresc dacă extindem fereastra. Sunt mai multe casete de dialog care beneficiază de mica reformă grafică (precum Object Grouping, Layer States Manager, Page Setup Manager, Move or Copy (Layout), Drawing Properties, Load/Unload Applications), însă cred că cea mai netă evoluție o cunoaște ,,Edit Attributes’’ (fereastra prin care accesăm colecțiile de atribute textuale/valorice asociate blocurilor grafice – adică una dintre acele facilități care ne demonstrează că mediul CAD știe mai mult decât desenare), caseta putând acum afișa 15 atribute (în loc de 8). De asemenea, fereastra 'Enhanced Attribute Editor' (accesabilă tot din panoul ,,Block’’ al fișei ,,Insert’’) ne îngăduie lățirea câmpurilor și mărirea listei de atribute vizibile simultan.
Tot la interfaţa cu utilizatorul
Începând cu AutoCAD 2017 vom putea stabili numărul de secunde pentru apariția tool-tip-urilor la survolarea mouse-ului pe elemente de interfață (fie pentru a atenua intruziunea acestora, fie pentru a exploata asistența lor informativă): în caseta ,,Options’’, categoria ,,Display’’, opțiunea ,,Show TooTips > Number of seconds to delay’’. (Din aceeași casetă, dar în categoria ,,System’’, cu opțiunea ,,General Options > Hidden Message Settings’’ putem controla supervizarea pentru ștergerea cu tasta Delete a entităților selectate în desen.)
Tot la ,,capitolul’’ interfață includem, cu oarece indulgență, și două chestiuni legate de primele contacte ale utilizatorului cu noul software:
Desenare şi proiectare
O primă noutate o găsim în categoria adnotărilor de proiectare: în grupul Centrelines din meniul ,,Annotate’’ avem atât unealta pentru crearea de centre de simetrie (intersecția a două linii întrerupte) cât și cea pentru desenarea axelor de simetrie (linie-punct). Cele două entități sunt implicit asociative (cu definiri geometrice legate de elementele la care se referă), astfel că modificarea ulterioară a contururilor implicate va determina ajustarea automată a axelor/ centrelor (inclusiv în previzualizarea dinamică).
Desigur, dialogul de creare a axei/centrului de simetrie presupune o interacțiune specială cu entită- țile la care se referă: ,,Center Mark’’ ne solicită să selectăm un cerc sau un arc de cerc, pe când ,,Centerline’’ va cere selectarea unei perechi de linii (între care va trasa bisectoarea, ca axă de simetrie). Așa cum experții în AutoCAD se și așteaptă, cele două comenzi au adus și o serie de variabile de sistem noi, cu care se controlează aspectul sau comportamentul noilor entități grafice (CenterLType – pentru tipul de linie folosit; CenterLTScale – pentru scara segmentelor de linie întreruptă; CenterCrossSize – pentru mărimea simbolului central de la intersec- ție; CenterExe – pentru lungimea liniilor de extensie; CentreLayer – pentru stratul pe care sunt create axele/centrele de simetrie, ș.a.m.d.). Nu ne speriem însă: acești parametri pot fi accesați și prin caseta ,,Properties’’, doar că nu se generalizează precum acelea, variabilele de sistem rămânând preferate când se pune accent pe standardizare. (Apar și comenzile de dezasociere și reasociere, dar nu mai insistăm.)
Și apropo de variabile de sistem, aflăm că HPLAYER permite de acum să specificăm și un strat încă inexistent ca destinație pentru hașurile și modelele de umplere (strat pe care AutoCAD-ul îl va crea automat la următorul apel al comenzii Hatch). Tot o actualizare minoră găsim și la comanda TEXTEDIT care îngăduie astfel să edităm texte multiple fără a trebui să repornim comanda (aspect controlat de variabila TextEditMode).
Porturi de intrare-ieşire
Cum documentele PDF își mențin tendința de ubicuizare, includerea în AutoCAD a facilității de importare a geometriilor din documente PDF este cât se poate de bine-venită. Dacă anterior puteam folosi documentul PDF ca fundal de referință pentru desenul curent, deja ediția 2017 ne permite importarea în desen a geometriei, a textului și a imaginilor raster din fișierul PDF. și, pentru a face acest proces cât mai controlabil și mai coerent, dialogul de import (dialog pornit fie din meniul principal AutoCAD, fie prin comanda PDFIMPORT) va cere utilizatorului să intervină pentru:
Mulțimea de opțiuni disponibile prin caseta de dialog ,,Import PDF’’ este destul de sugestivă privind capabilitățile acestei noi și binevenite funcții. Am testat-o pe diverse documente PDF (inclusiv pe documentul CNADR cu proiectul variantelor de autostradă Sibiu-Pitești, document conținând câteva sute de mii de entități de diverse naturi) și rezultatele s-au dovedit mulțumitoare.
Imaginile raster din PDF sunt salvate ca fișiere PNG și atașate la desenul curent. Locația fișierelor se poate stabili urmând secvența Options > Files > PDF Import Image Location.
Și componenta ,,A360’’ – cea care ne face legătura, din interiorul sesiunii de proiectare/desenare, cu depozitul ,,cloud’’ și cu comunitatea de specialiști AutoCAD – cunoaște o mică reformă: îi apar func- ționalități noi (precum ,,Share Design View’’ – prin care putem publica via web vederi ale desenelor ce le dorim diseminate colaboratorilor) și pierde câteva unelte devenite nefolositoare (precum ,,AutoCAD 360 Web’’). Vederile de desenare publicate prin unealta A360 pot fi vizualizate cu orice navigator de internet care suportă tehnologia ,,WebGL 3D’’ (inclusiv Chome, Firefox, Safari, Internet Explorer, Edge), unde se va permite navigarea prin proiect, realizarea de măsurători geometrice, afișarea/accesarea proprietăților de obiecte, ascunderea straturilor, etc.
Facilitatea ,,Coordination Model’’ (despre care spuneam anul trecut că permite inserarea în desenul curent a unor referințe la modele de coordonare a inspectărilor/reviziilor, fiind pentru CAD o tehnologie adițională destinată inspectării virtuale și revizuirii modelelor 3D complexe) cunoaște în AutoCAD 2017 îmbunătățiri privind folosirea mecanismelor de prindere (OSNAP) pentru poziționarea spațială precisă în cadrul virtual al modelului inserat pentru coordonare (controlul fiind eventual completat prin variabila de sistem CMOSNAP).
Tipărirea 3D
În meniul ,,Output’’ (din workspace-ul ,,3D Modeling’’) găsim două comenzi cu care vom putea realiza materializarea la o imprimantă 3D a (machetei) proiectului pe care l-am realizat în AutoCAD: ,,Send to a 3D Print Service’’ și ,,Print Studio’’. (Alternativ, aceste comenzi pot fi accesate și din meniul principal, prin opțiunile ,,Publish’’ și respectiv ,,Print’’.)
Dialogul acestor comenzi ne va permite în primul rând să corelăm gabaritul modelului nostru 3D cu capabilitățile imprimantei. Apoi putem controla conținutul (ce anume din proiect dorim să materializăm prin acest procedeu de fabricație aditivă – fie că-i vorba de o machetă, de un prototip, de o matriță, ori chiar de produsul final, unicat sau de serie mică).
De observat că ,,Print Studio’’ este de fapt o aplicație add-on, care se instalează peste AutoCAD, și că nu funcționează decât pe stații PC lucrând pe 64 de biți. Tipărirea se poate face fie direct (dacă la PC este conectată și instalată o imprimantă 3D), fie pregătind un fișier care va fi ulterior trimis către imprimanta 3D (fișier generat într-un format precum Autodesk Ember, Dremel 3D Idea Builder, Makerbot Replicator 2, Printrbot, Type A).
Inovaţii în grafica 2D şi 3D
Deși edițiile 2015 și 2016 aduceau îmbunătă- țiri substanțiale în privința afișării graficii 2D și 3D, iată că versiunea 2017 nu se lasă mai prejos, exploatând mai departe avansurile în performanța hardware-ului.Și de data aceasta s-au obținut optimizări referitoare la aparența și la interacțiunea cu grafica 2D (dincolo de cele privind viteza, care sunt mai greu decelabile în exploatarea cotidiană). Acestea devin observabile, spre exemplificare, la previzualizarea dinamică a obiectelor pe parcursul creării și editării, unde procedeul ,,line smoothing’’ este aplicat continuu.
De asemenea, liniile punctate au fost optimizate, iar stilul linie-punct este mai bine reprezentat (punctul nu mai este pătrățel, ci bulină) și mai ușor de manevrat (punctele de interacțiune apar mai clar pe linia selectată, iar OSNAP-ul funcționează chiar și în zona dintre linie și punct). Performanța crescută a graficii 2D derivă și din aceea că anumite aspecte (precum procesarea liniilor întrerupte) sunt trimise în sarcina GPU (ci nu a procesorului principal), precum și din faptul că grafica este memorată intermediar în memoria unității grafice, permițând deci operații de panoramare și zoomare mult mai rapide.
Optimizările realizate în partea de afișare și de interacțiune 3D sunt mai greu de observat: pe de o parte unele dintre acestea au vizat aspecte de stabilitate a subsistemului grafic la operațiuni de navigare prin modele (aici stă mărturie stabilitatea la comenzi precum 3Dorbit, NavvCube, Pan/Zoom), iar pe de altă parte accentul a căzut pe gestionabilitatea proiectelor incluzând multe entități (inclusiv pe modele cu număr mare de blocuri mici cumulând multe muchii și fețe 3D). La acestea se adaugă și conlucrarea îmbunătățită intern cu adaptorul video (inclusiv privind suportul DirectX).
Am văzut deci că AutoCAD 2017 vine cu o serie de îmbunătățiri. Poate că nu sunt așa multe noutăți ca anul trecut, dar par a fi destule pentru a considera că Autodesk-ul și-a onorat angajamentul (autoimpus) de a ne livra anual câte o ediție nouă a software-ului amiral.
English summary
The paper presents the enhancements brought by the recent "AutoCAD 2017" release, the main Autodesk's CAD software/platform.
MIRCEA BĂDUŢ estei inginer, consultant CAD/IT
Pentru a putea posta comentarii, trebuie sa fiti logat in contul dvs. de utilizator.