Teste de stres în domeniul nuclear

Standardele de securitate ale centralelor nucleare din Europa sunt în general ridicate, însă se recomandă îmbunătățirea elementelor de securitate la marea majoritate a centralelor nucleare europene. Cu toate acestea, autoritățile naționale în domeniul securității nucleare au concluzionat că nu se justifică nicio închidere a vreunei centrale nuclearoelectrice. Acesta este principalul mesaj al comunicării Comisiei Europene privind rezultatele testelor de stres în domeniul nuclear. Aceste teste au stabilit că nu toate statele membre aplică standardele de securitate promovate de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și nici cele mai bune practici internaționale. Comisia va urmări îndeaproape implementarea recomandărilor și va propune, în același timp, măsuri legislative pentru a spori securitatea nucleară în Europa.

Comisarul Günther Oettinger (foto) a afirmat: „Testele de stres au arătat atât punctele noastre forte, cât și cele care trebuie îmbunătățite. Testele au fost cât se poate de serioase și întregul exercițiu a fost o reușită. În general, situația este satisfăcătoare, dar nu trebuie să ne mulțumim cu aceste rezultate. Toate autoritățile implicate trebuie să acționeze pentru a asigura că în fiecare centrală nucleară din Europa se aplică cele mai înalte standarde de securitate în vigoare. Pentru siguranța cetățenilor noștri ”.

În afară de a recomanda numeroase îmbunătățiri tehnice la nivelul fiecărei instalații, testele de stres au arătat că standardele și practicile internaționale nu au fost aplicate peste tot. În plus, avem de învățat lecția Fukushima. Printre elementele subliniate se remarcă:

• Riscul seismic și de inundații. Standardele actuale pentru calculul riscurilor nu se aplică la 54 de reactori (pentru riscul seismic) și respectiv 62 de reactori (pentru riscul la inundații) dintre cei 145 verificați. Calculul riscului trebuie să se bazeze pe un interval de 10 000 de ani și nu pe intervalele mai scurte utilizate în unele cazuri.
• La fiecare centrală nucleară ar trebui să fie disponibile seismografe și instrumente de avertizare a producerii eventualelor cutremure. Aceste instrumente trebuie instalate sau îmbunătățite în cazul a 121 de reactori.
• Trebuie prevăzute sisteme de depresurizare filtrată a anvelopei în caz de accident. 32 de reactori nu sunt încă echipați cu aceste sisteme.
• Echipamente pentru combaterea efectelor accidentelor gravetrebuie depozitate în locuri care să rămână protejate chiar în cazul unei situații de devastare generală și din care să poată fi luate cu ușurință. Acest lucru nu este valabil în cazul a 81 de reactori din UE.
• Ar trebui să fie disponibilă o cameră de comandă de rezervă pentru situații de urgență în cazul în care camera de comandă principală devine zonă periculoasă în urma unui accident. Astfel de camere de comandă nu sunt încă disponibile la 24 de reactori.

Acțiuni subsecvente:

• Planurile naționale de acțiune, împreună cu calendarele de implementare, vor fi pregătite de către autoritățile naționale de reglementare și vor fi puse la dispoziție până la sfârșitul anului 2012. Planurile de acțiune vor fi supuse evaluării inter pares la începutul anului 2013, pentru a se verifica dacă recomandările pentru testele de stres sunt implementate consecvent și transparent în întreaga Europă. Comisia intenționează să prezinte un raport asupra implementării recomandărilor formulate în urma testelor de stres în iunie 2014, în deplin parteneriat cu autoritățile naționale de reglementare.
• În plus față de constatările și recomandările tehnice specifice, Comisia a reexaminat cadrul juridic european existent în materie de securitate nucleară și, la începutul anului 2013, va prezenta o revizuire a actualei directive privind securitatea nucleară. Modificările propuse se vor concentra asupra cerințelor de securitate, rolului și atribuțiilor autorităților de reglementare în domeniul nuclear, asupra transparenței și procesului de monitorizare.
• Modificările vor fi urmate de alte propuneri privind răspunderea nucleară și asigurarea nucleară, precum și privind nivelurile maxime permise de contaminare radioactivă în produsele alimentare și în hrana pentru animale. Testele de stres au scos de asemenea în evidență necesitatea unor îmbunătățiri la nivelul protecției fizice (prevenirea actelor răuvoitoare), însă în acest caz principala responsabilitate revine statelor membre.

Context

După accidentul de la Fukushima din martie 2011, Consiliul European a lansat un apel pentru efectuarea unor evaluări exhaustive și transparente ale riscului și securității la toate centralele nucleare din UE.

Obiectivul principal al testelor de stres a fost acela de a evalua securitatea și soliditatea centralelor nuclearoelectrice în caz de evenimente naturale extreme, în special în caz de inundație sau cutremure. Ambele scenarii au fost evaluate concomitent. Prăbușirile de aeronave au fost tratate ca și cum ar avea același efect ca tsunami și cutremurele, adică ar opri funcțiile normale de securitate și răcire.

Aceste teste de stres au constat în trei etape. În prima etapă, operatorii centralelor nucleare au realizat o autoevaluare, iar în etapa a doua autoritățile naționale de reglementare au analizat aceste autoevaluări și au întocmit rapoartele naționale. În etapa a treia, rapoartele au fost analizate de echipe multinaționale într-un proces de evaluare inter pares, organizat de ENSREG. În plus, echipele de evaluare au vizitat aceste instalații nuclearoelectrice. La testele de stres au participat integral 17 țări (toate cele 14 țări UE care dețin centrale nuclearoelectrice funcționale, Lituania cu o instalație în curs de dezafectare, Ucraina și Elveția).