Kickstarter - platformă de proiecte inovative şi pentru domeniul fabricaţiei rapide pe straturi

Stimularea şi sprijinirea inovării şi a creativităţii reprezintă, după părerea mea, obiective obligatoriu de urmărit de către orice societate orientată către oameni şi către progres (şi nu este vorba aici doar de cel tehnologic, deşi la acesta mă voi referi în cele ce urmează). Până la urmă, creativitatea este răspunsul la întrebarea „Ce ne face pe noi cu adevărat umani?” şi nu cred că există cineva, indiferent de domeniul de activitate şi/sau interes, să nu fi fost surprins, entuziasmat de o idee deosebită, de o soluţie ingenioasă sau de un gadget spectaculos. Reacţiile fireşti sunt cele de admiraţie faţă de creator („ce idee genială a avut omul acesta!”), uneori şi de invidie („cum de nu m-am gândit şi eu la asta!”) sau de ceva de genul „puteam să fac şi eu aşa ceva, dar nu am avut banii”.

În tehnică, poate mai mult decât în orice alt domeniu, o idee creativă valoroasă trebuie să capete o formă concretă, să fie materializată într-un obiect sau produs, iar în acest sens sprijinul financiar este nu doar binevenit, ci chiar vital. Altfel, totul rămâne „pe hârtie”, sub forma unor desene sau, în cel mai bun caz, al unor articole tehnice care descriu ideea, dispozitivul, maşina, metoda, instrumentele etc.

Nu vreau să analizez aici modul în care fiecare naţiune alege să îşi respecte, să îşi onoreze şi, mai ales, să îşi sprijine financiar inovatorii, fiind evident că s-ar putea face mult mai mult şi la noi în acest sens. În schimb, doresc să prezint o modalitate prin care proiecte inovative pot fi susţinute prin donaţii (în SUA şi Marea Britanie). Este vorba de aşa numitele platforme de finanţare prin care orice persoană poate oferi bani pentru cauzele sau proiectele care îi plac, pe care le consideră interesante, cu potenţial sau de viitor. Acesta este un mod practic de stimulare a creativităţii şi de sprijinire a produselor noi şi inovative, Kickstarter (www.kickstarter.com) fiind de departe cea mai importantă platformă de finanţare pentru domeniul tehnic. Alte site-uri pentru strângerea de fonduri sunt: Indiegogo, RocketHub, GoFundMe sau Appbckr.

La secţiunea Tehnologie a platformei de proiecte creative Kickstarter sunt postate mai multe modele/prototipuri de maşini de fabricaţie aditivă bazate pe diferite procedee de formare a straturilor, care reprezintă noutăţi în domeniu şi contribuie la dezvoltarea de noi materiale, la găsirea de noi soluţii tehnice, precum şi la reducerea preţurilor componentelor şi ale maşinilor.

Form 1 de la Formlabs - MIT Media Lab (SUA)

Unul dintre acestea, cel mai bine finanţat proiect din secţiune, este al Formlab - MIT Media Lab (http://formlabs.com/), şi anume maşina Form 1, care funcţionează după principiul stereolitografiei. Această maşină de fabricaţie rapidă low-cost (preţul de vânzare în SUA este de 3.299 do­lari) a reuşit să strângă o finanţare de 2.945.885 dolari! Spre deosebire de procedeul Fused Deposition Modeling (sau Filament Fused Fabrication, cum mai este acesta denumit) care depune filamente semi-topite, stereolitografia (care constă în formarea straturilor prin solidificarea unei răşini fotosensibile sub acţiunea unei raze laser cu o anumită lungime de undă) asigură o mai bună precizie dimensională şi calitate a suprafeţelor obiectelor fabricate. Finanţarea a fost cerută pentru începerea fabricaţiei de serie, iar donaţiile obţinute au reprezentat 2.945% din suma cerută iniţial. Având în vedere certul potenţial de piaţă al acestei maşini, îi vom dedica un întreg articol viitor pentru detalierea caracteristicilor sale tehnice.

Gigabot 3D Printer

Gigabot 3D Printer

O altă maşină de fabricaţie aditivă prezentată pe Kickstarter este Gigabot 3D Printer (http://re3d.org/). Aceasta funcţionează prin depunerea de filament semi-topit şi are ca principală caracteristică spaţiul de lucru de 30 de ori mai mare decât al unei maşini standard de tip desktop (de aici si numele de giga…), adică 609.6 x 609.6 x 609.6 mm³. Acest proiect este încă în stadiul de finanţare, cu 44 de zile înainte de data limită suma strânsă fiind de 134 mii dolari. Probabil şi despre această maşină vom auzi vorbindu-se în viitorul apropiat.

B9 Creator 3D Printer

B9 Creator (http://b9creator.com/) este de asemenea un printer 3D bazat pe principiul stereolitografiei care a strâns o finanţare de 513.422 dolari. Această maşină intră în categoria „pentru hobbyşti”, adică DIY („do it yourself”), finanţarea fiind solicitată pentru a construi şi testa 10 astfel de maşini în scopul îmbunătăţirii performanţelor şi apoi al lansării pe piaţă.

Printrbot (http://printrbot.com/) este un proiect mai vechi care a primit 830.000 de dolari din donaţii. Este vorba de o maşină opensource apărută prin intermediul proiec­tului RepRap, finanţarea fiind solicitată pentru producţie şi pentru reducerea preţului maşinii, astfel încât visul „un printer 3D în fiecare casă” să fie mai aproape de reali­zare. Fiind vorba de un proiect din anul 2011, am căutat informaţii despre progresele înregistrate între timp, având în vedere şi finanţarea generoasă obţinută prin Kickstarter. Se pare că obiectivul scăderii preţului a fost atins, maşinile costă acum în jur de 500 dolari, dar design-ul lor nu a fost deloc îmbunătăţit şi nu arată deloc comercial (spre deosebire de maşinile Makerbot despre care discutam în numărul trecut al revistei). Pe site-ul Printrbot este anunţat că au distribuit maşini în peste 55 de ţări şi 1590 de oraşe de pe glob. În România se pare că funcţionează 2 astfel de maşini, în Oneşti şi în Cluj-Napoca (dacă deţinătorii maşinilor sunt printre cititorii acestui articol, îi rugăm să ne împărtăşească experienţa lor).

Robo 3D Printer

RoBo 3D Printer (preţ de vânzare de 699 dolari pe piaţa americană) a solicitat o finanţare de 49.000 de dolari şi a primit 649.000 de dolari (211%), principalul scop urmărit fiind fabricarea de matriţe pentru a obţine piese componente de calitate ridicată şi la un preţ mai mic comparativ cu cele fabricate prin fabricaţie rapidă. Maşina, o combinaţie dintre Printrbot şi Prusa (v. proiectul RepRap), funcţionează după principiul formării stratului prin extrudarea de filamente de material (ABS sau PLA – acid polilactic), foloseşte un filament de diametru 1.75mm şi are un spaţiu de lucru de 254 x 254 x 203.2 mm³.

Bukobot 3D Printer

Bukobot 3D Printer (167.000 dolari în mai 2012, adică 400% din ţinta iniţială de finanţare) are un spaţiu de lucru de 200 x 200 x 200 mm³ şi construieşte prototipuri din PLA sau ABS în funcţie de model. Bukobot (http://deezmaker.com/bukobot/) îşi are originea în proiectul RepRap, fiind o maşină de fabricaţie pe straturi de tip open source.

Maşinile prezentate mai sus sunt cele care au obţinut cea mai mare finanţare pe Kickstarter sau cele pe care le consider mai deosebite, dar numărul proiectelor care implică fabricaţia pe straturi a obiectelor, este mult mai mare (unele dintre ele neprimind banii solicitaţi). Aceasta este o nouă dovadă a dezvoltării impresionante a domeniului de fabricaţie aditivă şi a interesului acordat acestei tehnologii.

Tot pe Kickstarter puteţi găsi şi 3D Doodler, un proiect amuzant, care deşi nu intră în categoria maşinilor de fabricaţie pe straturi, foloseşte principiul extrudării de material semi-topit pentru a crea forme spaţiale.

Ce câştigă Kickstarter? Simplu, 5% din suma obţinută de fiecare proiect de succes.

Ce câştigă cei care îşi postează proiectele? Finanţare pentru ideile lor, pentru trecerea de la prototip la producţie şi totodată pentru promovare.

Diana Popescu este dr.ing. Universitatea Politehnica din Bucureşti, Facultatea IMST, Departamentul Maşini şi Sisteme de Producţie