Sandvik Coromant continuă dialogul cu privire la tendinţele din industrie

19 iunie a marcat premiera mondială a celui de-al doilea film realizat de Sandvik Coromant cu privire la aceste tendinţe, „o viziune de perspectivă asupra hiperspecializării şi incompatibilităţii de aptitudini”

De data aceasta, liderul industriei analizează tendinţele în domeniul calificării forţei de muncă, precum deficitul de competenţe şi dezechilibrul preconizat între aptitudinile necesare şi cele existente, situaţie care ar putea conduce, până în 2020, la un deficit de 85 milioane de lucrători calificaţi pe plan mondial. Printre teme se numără hiperspecializarea şi modul în care vom educa oamenii în viitor.

„Când vine vorba de tendinţele din industria prelucrătoare, liderii de piaţă au responsabilitatea de a fi receptivi şi vizionari. Suntem o companie gene­ratoare de cunoştinţe tehnice, competenţa şi cercetarea-dezvoltarea fiind elemente de bază ale strategiei noastre. De aceea, este absolut necesar pentru noi să existe un dialog în industrie referitor la modul de satisfacere a cerinţelor viitoare în materie de competenţă şi calificări”, este de părere Klas Forsström, Preşedintele Sandvik Coromant.

Incompatibilitatea de aptitudini

Ţinând seama de faptul că generaţia exploziei demografice urmează să se pensioneze, luând cu ea cunoştinţele tehnice, ne confruntăm cu câteva provocări noi. Aceasta înseamnă şi faptul că, în viitor, cunoştinţele şi calificările vor deveni o resursă mult mai greu de găsit. În pofida faptului că ne confruntăm cu cel mai mare grup al noii generaţii, există o problemă. Profilul acestuia nu este foarte bine acordat cu nevoile în materie de competenţe ale industriei. Companiile vor fi nevoite să schimbe modul în care îşi dezvoltă activitatea. Se va schimba şi concepţia privind educaţia.

Epoca hiperspecializării

În viitor, producătorii nu vor putea avea toate competenţele în propria organizaţie. Aceasta deschide calea spre noi moduri de lucru şi coope­rare. De exemplu, la externalizare s-a apelat în trecut pentru reducerea costurilor.

În viitor, aceasta va constitui un mijloc de acces la calificările necesare. Desfăşurarea activităţii în acest mod va presupune un alt tip de oganizare, prin distribuirea sarcinilor de lucru către specialişti din întreaga lume pentru ca, în final, acestea să se reunească în procesul de livrare.

„Se aseamănă foarte mult cu o reţea orchestrată, în care managerii de proiecte specifice vor coordona o echipă de experţi, aşa cum un dirijor conduce o orchestră filarmonică. Acest mod de lucru deschide calea unor noi parteneriate şi colaborări între producători, fabricanţi de scule, constructori de maşini-unelte, universităţi şi centre de cercetare,” explică Klas Forsström.

Învăţare la cerere

Pentru a satisface cerinţele de specialişti calificaţi, universităţile şi instituţiile de învăţământ, aşa cum le cunoaştem, trebuie să-şi schimbe modul de lucru. În viitor, va fi nevoie tot mai mult de învăţare la cerere, respectiv asigurarea de instruire potrivită, pentru oamenii potriviţi, la locul potrivit şi la momentul potrivit. Trecem de la învăţarea liniară la învăţarea modulară.

Dialog continuu

Tendinţele actuale prezintă atât ameninţări, cât şi oportunităţi. Companiile care-şi dau seama cum să profite de noile moduri de lucru, permise de noile tehnologii, vor beneficia de un avantaj semnificativ în viitor.

„Vom continua dialogul cu privire la viitorul industriei prelucrătoare şi vom împărtăşi cunoştinţe importante cu privire la noile tendinţe şi provocări,” conchide Klas Forström.

Foto: John Jacobsen, Senior Manager la Sandvik Coromant Academy, în timpul filmării videoclipului „Looking Ahead” (Viziune de perspectivă), cu privire la tendinţele din industrie. (www.sandvik.coromant.com/lookingahead)