ENERGY 2011 – ENERGY CHALLENGES IN CENTRAL AND SOUTH-EASTERN EUROPE

În zilele de 22-24 noiembrie 2011 a avut loc cea de a 6-a ediţie a manifestării FORUM INVEST, cu subiectul Energia 2011 în Europa Centrală şi de Sud-Est, la care CNR-CME a fost coorganizator. La eveniment au participat importante personalităţi din ţară şi din străinătate, reprezentanţi ai domeniului energiei, ai mediului financiar – investiţional, politicieni şi ziarişti. Participarea celor peste 300 specialişti şi invitaţi din ţările Europei Centrale şi de Sud-Est, din ţările Golfului şi din Coreea de Sud a pus în evidenţă importanţa temei abordate şi preocupările actuale privind problemele specifice din zona Europei Centrale şi de Sud-Est.      

Lucrările Conferinţei au fost deschise de domnul Dinu Dinulescu, vicepreşedinte al Forum Invest care a subliniat importanţa manifestării pentru piaţa de energie, mai ales în etapa actuală de criză economică. Accesul la energie este un factor important pentru dezvoltare în toate statele lumii. În acest sens, întâlnirea dintre specialiştii din domeniul energiei şi investitori poate antrena importante colaborări pentru dezvoltarea unor necesare proiecte energetice.      

Domnul Branimir Kondov senior editor la Business New Europe, moderator al primei sesiuni a lucrărilor a salutat prezenţa la lucrările conferinţei a unor invitaţi de seamă: Teodor Baconschi, ministru al Afacerilor Externe, Matthias Keuchel, vicepreşedinte al Diviziei Furnizare Gaz în zona regiunii Caspică de Sud, EoN Ruhrgas AG, Iulian Iancu preşedintele Comisiei de Industrie şi Sevicii din Parlamentul României, preşedinte al CNR-CME, Steven van Groningen, preşedintele Asociaţiei Investitorilor Străini din România, Luca d'Agnese, preşedintele ENEL din România, GrzegorzKonieczny, director executiv la Franklin Templeton Investments şi director la Fondul Proprietatea, Mişu Negriţoiu, CEO ING Bank România şi alţii care vor avea contribuţii deosebit de importante privind dezvoltarea pieţei de energie din România şi din Sud-Estul Europei şi dezvoltarea afacerilor în acest domeniu.      

În alocuţiunea sa, domnul Teodor Baconschi (foto 1) a subliniat importanţa problemelor supuse discuţiei în cadrul lucrărilor şi, în special, necesitatea derulării de investiţii pentru asigurarea securităţii energetice, esenţială pentru dezvoltarea sustenabilă a lumii. În acest sens, este necesară elaborarea unei strategii până în anul 2050, în care o pondere importantă trebuie să o aibă preocuparea pentru eficienţa energetică şi pentru utilizarea surselor de energie curată. Politicienii şi guvernul au un rol important în atingerea obiectivelor de dezvoltare propuse având în vedere faptul că energia este o componentă esenţială pentru dezvoltare pentru toate ţările. Nu există graniţe pentru energie şi bunele relaţii cu toate ţările, inclusiv cu ţări din Asia Centrală şi Asia Orientală în care este inclusă şi Coreea de Sud, pot să asigure parteneriate sustenabile pe baza unor soluţii inovatoare.      

  Foto 1

România este implicată în trei mari proiecte regionale în domeniul energiei: Nabuco, AGRI şi PEOP. De asemenea, apar oportunităţi stategice pentru investiţii în stocarea subterană a gazelor naturale, a infrastructurii în zona Mării Negre, dezvoltarea infrastructurii pentru LNG, realizarea centralelor de cogenerare de mare eficienţă. Semnalul pozitiv oferit de recenta întâlnire din Turcia permite să se privească cu optimism posibilitatea realizării traseelor de alimentare cu combustibil a Europei.   

Pentru conectarea României la reţeaua de gaze europeană a fost realizată conducta Szeged-Arad, sunt în curs de realizare legăturile cu Bulgaria şi cu Republica Moldova, urmând ca în viitor să se realizeze şi interconectarea cu Ucraina.

Energia este o problemă prioritară la nivelul UE care îşi propune, în afara diversificării surselor de energie fosilă, dezvoltarea surselor regenerabile şi creşterea eficienţei energetice în procesele de utilizare a energiei. România trebuie să facă eforturi pentru atingerea standardelor Uniunii Europene, prin utilizarea de noi tehnologii şi dezvoltarea infrastructurii pentru sistemele „inteligente" de producţie, transport, distribuţie şi utilizare a energiei.      

Domnul Matthias Keuchel s-a referit la problemele specifice infrastructurii de gaz în care sunt puţini operatori, cu o colaborare redusă, cu o dominaţie a pieţei de către firmele ruseşti. Infrastructura actuală are, în mare măsură, sensul de la Est spre Vest, gazul rusesc acoperind între 30 şi 90% şi chiar 100% din necesarul ţărilor din Europa şi în special a celor din Europa de Sud-Est. Europa de Sud-Est este o zonă în dezvoltare şi în acest sens, gazul metan va avea o importanţă deosebită. Apare necesară exitenţa unui cadru adecvat de reglementare, care să asigure scheme de preţuri corecte, la nivel mondial şi atractive pentru investitori. Liberalizarea pieţei gazului natural este esenţială pentru realizarea unor preţuri corecte.

Dezvoltarea infrastructurii din coridorul patru prin realizarea proiectelor Nabuco, AGRI, conexiunea Grecia-Italia care poate oferi accesul la gazul din Africa, legătura Marea Adriatică-Marea Ionică vor permite diversificarea surselor de energie, cu creşterea  securităţii în alimentarea utilizatorilor. Realizarea marilor proiecte de infrastructură necesită însă un important sprijin politic.      

Domnul Iulian Iancu (foto 2) a subliniat faptul că interesul investitorilor pentru domeniul energiei este, în prezent, afectat de criza economică, dar aceste probleme trebuie să fie transformate într-o oportunitate pentru dezvoltarea sectorului energetic. Asigurarea securităţii în alimentarea cu energie, în condiţiile actuale de volatilitate a preţurilor, necesită accesul la surse alternative de energie. În prezent, România nu face parte din infrastructura europeană de conducte de transport. Pentru a asigura necesarul de energie pentru economia românească, trebuie să se acorde atenţie unor domenii prioritare: creşterea eficienţei energetice la utilizarea energiei, creşterea eficienţei sistemelor de transport, îmbunătăţirea izolaţiei termice a clădirilor, susţinerea surselor regenerabile de energie, asigurarea producţiei de energie electrică din gaze naturale şi surse nucleare (deşi în  prezent filiera nucleară cunoaşte un declin).

   Foto 2

În realizarea acestor obiective, România prezintă două vulnerabilităţi principale: resursa umană şi congestia în necesarul de echipamente pentru modernizarea infrastructurii energetice. Trebuie folosit acest moment pentru schimbări structurale în domeniul energiei.

România are un potenţial imens în domeniul investiţiilor în sectorul energie, dar este necesară modificarea cadrului de reglementare, elaborarea strategiei energetice a României, adoptarea măsurilor necesare pentru rezolvarea încălzirii localităţilor pe timp de iarnă din unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă. Desigur că investiţiile în domeniul energetic antrenează costuri care vor fi suportate de utilizatorul final şi trebuie analizată suportabilitatea preţurilor la energie.

Problemele specifice investiţiilor în sectorul energetic au fost prezentate de domnul Steven van Groningen. Participarea investitorilor străini în economia României este prezentată în detaliu în cadrul Cărţii Albe pe care Asociaţia Investitorilor Străini din România o editează la fiecare 2 ani. Nivelul investiţiilor în domeniul energie este extrem de mare şi pe termen lung. În acest sens, este necesar să se analizeze căile de obţinere a acestor fonduri: economii, împrumuturi, investiţii străine directe.

Potenţialul de investiţii nu înseamnă şi concretizarea acestuia. Este necesar un mediu investiţional atractiv şi predictibil. Cu un caracter volatil al mediului economic este dificil de investit. Investiţiile pot fi derulate atunci când se realizează credibilitate, atractivitate şi predictibilitate.

În încheierea primei sesiuni plenare a manifestării a avut loc o sesiune de întrebări şi discuţii. Discuţiile s-au axat în special pe problemele alimentării cu gaz a Europei. S-a specificat faptul că în prezent există mai multe proiecte, dar evident că vor prinde viaţă cele mai economice. Există resurse în zona Mării Caspice dar sunt necesare fonduri importante pentru dezvoltarea infrastructurii. Se consideră că, în prezent, cel mai atractiv proiect, din punct de vedere economic, este proiectul Trans-Adriatica. Rezolvarea problemelor legate de aprovizionarea Europei trebuie făcută pas cu pas, pe baza unor contracte pe cel puţin 20 ani pentru a asigura viabilitatea investiţiilor.

Gazele de şist care au o dezvoltarea importantă în SUA nu vor avea acelaşi succes în Europa în special datorită impactului direct asupra mediului prin cantităţile mari de apă poluată. Rezistenţa la nivel local în Polonia, Franţa, Germania va determina ca gazul de şist să aibă, în Europa, o dezvoltare lentă. Europa va beneficia de efectul indirect al faptului că SUA, devenind exportator de gaz de şist, va determina creşterea disponibilităţilor pe piaţa gazelor pentru Europa.

Desigur că trebuie analizate şi aspectele specifice utilizării gazelor lichefiate (GPL) care necesită investiţii importante în infrastructură dar şi o piaţă corespunzătoare pentru absorbţia acestora.

România prin poziţionarea sa geografică, prin populaţie şi prin potenţialul de investiţii poate fi un partener important în derularea unor investiţii în sectorul energie. Este necesar însă ca acest potenţial să fie valorificat prin acţiuni clare, reglementări atractive pentru investitori şi un mediu economic predictibil.

În cadrul celei de a doua sesiune plenară au fost analizate soluţiile financiare pentru proiectele energetice. Lucrările sesiunii au fost moderare de domnul Branimir Kondov.

Domnul GrzegorzKoniecznyca reprezentant al unei firme importante în întrega lume, asigură în România gestionarea Fondului Proprietatea în care domeniul energiei are o pondere de circa 80%, ceea ce reprezintă 15-20% din tot sistemul de energie al României (Romgaz, Petrom, Enel, Complex Energetic, Companii de Distribuţie şi Furnizare).

România are avantajul important al unui mix energetic diversificat care îi poate asigura necesarul de energie pentru dezvoltarea economică. Potenţialul hidroenegetic este încă incomplet valorificat, iar Hidroelectrica vinde energia sub preţul de producţie. Lipsa apei în acest an a condus la dificultăţi suplimentare.

Nuclearelectrica încă nu şi-a atins obiectivele şi preţul energiei vândute (28,1 €/MWh) acoperă cu greu costurile de producţie.

Privatizarea companiilor care sunt încă la Stat poate conduce la rentabilizarea lor. Ca exemple pot fi citate Petrom şi companiile de distribuţie privatizate. Privatizarea unităţilor din domeniul energiei va asigura un management eficient şi importante venituri pentru Stat. Lipsa unei strategii energetice face ca dezvoltarea acestui sector să fie dificilă. De asemenea, este necesar ca piaţa de energie să fie transparentă şi competitivă.

Domnul Luca d'Agnese (foto 3) a subliniat necesitatea ca piaţa să fie astfel concepută încât să atragă investiţii. Sunt necesare mecanisme de atragere a investiţiilor pe termen lung şi reglementări care să permită recuperarea banilor. România are un important potenţial de investiţii atât în domeniul surselor clasice cât şi în domeniul surselor regenerabile. Acest potenţial trebuie să fie valorificat. Dar preţurile de vânzare a energiei electrice sunt prea mici şi investitorii nu au un profit garantat. Preţurile trebuie să reflecte toate costurile, dar preţurile reglementate nu conduc la competiţie.

   Foto 3

Aspectele privind finanţarea sectorului energetic din România au fost analizate de către domnul Mişu Negriţoiu (foto 4). Piaţa bancară este încă într-o situaţie grea deoarece criza financiară încă nu s-a încheiat. Banii vor deveni din ce în ce mai scumpi şi mai greu de accesat din cauza creşterii riscurilor de recuperare. Pe piaţa financiară globală a început să se schimbe modelul de operare, prin tendinţa de localizare a banilor (limitarea exportului de bani) datorită expunerii majore la bani străini în multe state.

  Foto 4

România este într-un moment dificil deoarece necesită investiţii mari, prezintă o mare supraexpunere la euro şi toate băncile au un portofoliu dezechilibrat. Riscul sectorului bancar este în creştere, existând un raport imens împrumut/depozite şi un mare pericol al creditelor neperformante.

Soluţiile de tip IPP nu au avut succes în România în special datorită unei pieţe încă nestructurate, la care există puţine informaţii complete. În general se asigură investiţii pe pieţele eficiente.

În continuare a avut loc o sesiune de întrebări şi discuţii. Domnul Claudiu Şerban, general Editor la Evenimentul Zilei şi Capital a arătat că hotărârea de a se renunţa la realizarea celor două societăţi campion de producere a energiei electrice a fost corectă deoarece ar fi condus la dispariţia unor societăţi eficiente şi ar fi apărut două companii slabe care s-ar concura între ele. Cele două societăţi aflate în patrimoniul statului ar fi condus la  un management ineficient cu creşterea pierderilor.

Investiţiile în domeniul energiei sunt, în general profitabile, dar preţurile actuale ale energiei nu sunt atractive pentru investitorii privaţi. Existenţa unor societăţi de stat care nu plătesc energia utilizată (CFR şi alţii) face ca operatorii privaţi să-i subvenţioneze pe cei de la Stat.

Programul nuclear trebuie să fie continuat, dar este necesară o colaborare între guvern şi investitorii privaţi pentru susţiunerea programelor de investiţie şi pentru împărţirea riscurilor.

Cea de-a doua zi a Conferinţei a început cu o sesiune specială privind Oportunităţile de afaceri între România şi Coreea de Sud în domeniul energiei. O importantă şi reprezentativă delegaţie din Republica Coreea a prezentat pe larg posibilităţile de cooperare în sectorul energiei cu România. Sesiunea a fost moderată de doamna Gianina Negreanu, vicepreşedinte Forum Invest şi de domnul Han Jungil, primul secretar şi consul al ambasadei Republicii Coreea.

Cuvântul introductiv a fost prezentat de doamna Kim Tayleen Younghwa, director la Asociaţia Coreeană pentru Surse Noi şi Regenerabile de Energie, care s-a referit la situaţia actuală şi de perspectivă în domeniul surselor regenerabile şi la perspectivele apariţiei de noi tehnologii în domeniu. În prezent există o concurenţă puternică în domeniu, producţia instalaţiilor fotoelectrice şi a celor eoliene fiind însă, concentrată în China.

În Coreea se constată o puternică dezvoltare a industriei ecologice, cu un puternic suport guvernamental, asigurând astfel exportul acestor produse şi intrarea pe piaţa mondială a surselor regenerabile de energie. Coreea este interesată de colaborarea cu România pentru dezvoltarea producţiei din surse regenerabile de energie.

În continuare au luat cuvântul reprezentanţi ai companiei KOGAS-Tech care au prezentat realizările firmei în domeniul ingineriei, mentenanţei, comerţului şi dezvoltării de noi tehnologii în domeniul gazelor naturale şi a LNG. Importantele realizări în construcţia unor ample terminale pentru gaze naturale şi LNG, dezvoltarea sistemelor de transport şi prelucrare a gazelor precum şi experienţa vastă în acest domeniu determină ca firma KOGAS-Tech să poată fi un important partener pentru realizarea proiectului AGRI.

Realizările deosebite ale firmelor din Coreea în domeniul surselor regenerabile de energie au fost subliniate de ceilalţi membri ai delegaţiei. Experienţa în domeniul evaluării resurselor, a proiectării parcurilor eoliene şi fotoelectrice, a proiectării şi realizării componentelor, a realizării sistemelor de comandă – control şi a experienţei la punere în funcţiune determină ca firmele din Coreea să poată asigura cu competenţă întrega gamă de lucrări necesare dezvoltării surselor regenerabile de energie. De asemenea, firmele din Coreea au o experienţă vastă în domeniul realizării instalaţiilor off shore.

În încheierea prezentărilor firmelor din Coreea a luat cuvântul H.E. Im Han-Taek, ambasadorul Republicii Coreea în România care a subliniat importantele oportunităţi oferite de colaborarea cu firme coreene, ce au expertiza şi soluţiile tehnice pentru realizarea unor lucrări de înalt nivel tehnic, la preţuri competitive.

   Foto 5

În cadrul sesiunii de întrebări şi răspunsuri au luat cuvândtul domnii Mircea Coşa (foto 5), fost ministru în guvernul României şi domnul Bogdan Popovici, preşedintele Forum Invest, care au subliniat faptul că prezenţa delegaţiei din Coreea de Sud este un prim pas al unei colaborări de succes cu specialişti din România în domeniul energiei. Experienţa firmelor din Coreea în domeniul LNG determină ca să poată fi parteneri importanţi în proiectul AGRI.

Mesele rotunde desfăşurate în cadrul manifestării au avut ca subiect prezentarea unor importante proiecte din domeniul hidroenergetic şi în domeniul sistemelor de cogenerare de înaltă eficienţă.

În cadrul primei mese rotunde, moderată de domnul Dinu Dinulescu, vicepreşedinte al Forum Invest, au fost prezentate în detaliu proiectul privind o nouă centrală cu acumulare prin pompare în zona Porţilor de Fier cu o putere instalată de 500-1000 MW, proiectul privind retehnologizarea centralei de la Bistriţa – Stejaru, proiectul de amenajare în zona Buzău (centrala Nehoiaşu II) cu o putere instalată de 2´55 MW şi proiectul de regularizare a râului Olt în zona Făgăraş-Victoria.

Domnul Periklis Voulgaris, vicepreşedinte al Alpha Bank România a subliniat faptul că proiectele prezentate de Hidroelectrica sunt investiţii majore care necesită o profundă analiză financiară pentru a asigura o eficientă alocare a capitalului.     

În cadrul celei de a doua mese rotunde, moderată de domnul Gheorghe Tucu, director general al Grupul AB Energy România, au fost analizate problemele legate de avantajele sistemelor de cogenerare şi poligenerare. Deşi România a fost în urmă cu jumătate de secol pionier în domeniul termoficării, prin reducerea drastică a consumului industrial instalaţiile de termoficarea au devenit subutilizate, funcţionând la randamente mici şi devenind  total neeconomice. Aceasta a favorizat debranşarea pe scara largă a  utilizatorilor şi trecerea la încălzirea prin centralele de apartament. Evident această soluţie -favorizată şi de o legislaţie confuză -nu a fost analizată şi din punct de vedere a tuturor  implicaţiilor privind efectele asupra mediului  şi a eficienţei energetice totale. Astfel, din pionier al acestei soluţii eficiente economic, România a devenit  mult defazată faţă de celelalte ţări europene, în care se foloseşte pe scară largă cogenerarea de înaltă eficienţă.

După modelul european, revigorarea cogenerării în România  trebuie să se bazeze pe un mix  de soluţii care cuprinde  reabilitarea unora dintre CET-uri, redimensionarea lor pentru necesităţile locale, redistribuirea surselor pentru scurtarea reţelelor şi trecerea la utilizarea largă a surselor regenerabile.

Avantajele importante ale cogenerării prin recuperarea până la 30% din energia primară determină ca această tehnologie să facă parte dintre opţiunile importante, în special pentru firmele care necesită putere termică la un nivel practic constant. În multe cazuri, necesarul de frig, face ca procesul de trigenerare să devină o oportunitate semnificativă pentru asigurarea eficienţei energetice a întreprinderii. Avantajele economice, tehnice dar şi privind reducerea poluării mediului ambiant face ca aceste soluţii să fie din ce în ce mai întâlnite, asigurând valorificarea diferitelor tipuri de combustibil. Grupul AB Energy oferă soluţii inteligente de cogenerare şi trigenerare pentru zona puterilor medii, necesare pentru industrie sau pentru încălzirea unor zone cu până la 10000 locuitori.

Reprezentantul Eximbank a furnizat câteva informaţii utile pentru investitorii interesaţi a accesa credite pentru dezvoltarea unor soluţii în condiţii de risc redus, preluat parţial de bancă.

În sesiunea plenară care a încheiat cea de a doua zi a manifestării au fost analizate aspectele legate de dezvoltarea infrastructurii de transport pentru gazul metan şi petrol din zona Mării Caspice. Sesiunea a fost moderată de domnul Bogdan Popovici (foto 6), care a deschis discuţiile prezentând pe scurt evenimentele reuniunii ENERGY 2011 şi concluziile şedinţelor anterioare. De asemenea, a subliniat prezenţa delegaţiei din Coreea şi intenţia acesteia de a praticipa la proiectul AGRI şi de a investi în România.

În încheierea expunerii sale, domnul Bogdan Popovici a prezentat date publicate recent de BP la nivel mondial pentru anii 2035 din care rezultă că  ponderea petrolului în consumul mondial va scădea de la 50 spre 30%, cărbunele se va menţine la circa 30%, gazele vor creşte de la 20 spre 30% iar energia hidro şi nucleară vor rămâne fiecare la o cota de  circa 5%. A subliniat ca statele puternice din Nordul Europei preconizează să crească ponderea surselor regenerabile în producţia de energie electrică la 70-90%.

   Foto 6

În intervenţia sa,doamna Mariana Gheorghe (foto 6) a prezentat pe scurt potenţialul industriei energetice româneşti cu problemele sale actuale. S-au subliniat nevoile actuale, de dezvoltare privind infrastructura, necesarul de investiţii, intenţia pregnantă ca Petrom sa devină un pol energetic regional dar şi provocările recente care vor putea fi rezolvate doar prin voinţă politică. A subliniat, de asemenea, eterogenitatea pieţei europene, influenţa preocupărilor pentru reducerea schimbărilor climatice şi necesitatea unei politici europene comune în vederea unei siguranţe pe termen lung a alimentării cu energie. Scăderea dependenţei de importurile energetice devine tot mai accentuată ţinând seama că Europa este cel mai mare importator de energie la nivel global. Printre avantajele Petrom s-au evidenţiat un mix balansat de resurse-ţiţei, gaz, hidro, nuclear şi deja şi surse regenerabile, dependenţa scăzută de import, capacitate de export şi poziţie avantajoasă în acest context, capacitate importantă de finanţare a sectorului şi experienţa remarcabilă în operare. Printre provocări a menţionat lipsa interconectivităţilor cu ţările vecine, barierele de export, capacitatea redusă de înmagazinare, piaţa încă incomplet liberalizată şi netransparentă dar şi strategiile imprevizibile.

Referindu-se la cele două proiecte de alimentare cu gaz natural AGRI şi Nabuco, domnul Dinu Patriciu (foto 7) şi-a exprimat scepticismul privind realizarea şi necesitatea acestor proiecte. Conductele aparţin unei lumi depăşite conducând la dependenţe politice şi economice pe termen lung şi tensiuni interstatale. De altfel se pare că gazele din zona Caspică se vor îndrepta spre Est. Este mult mai fezabilă aprovizionarea cu gaz de şist, datorită rezervelor imense din Europa. Este necesară, în momentul de faţă, adaptarea rapidă a legislaţiei pentru asigurarea competiţiei în acest domeniu. 

   Foto 7

Marea Neagră are rezerve mari de gaz hidrat, apte pentru utilizare industrială. Nu trebuie neglijată nici resursa de hidrocarburi rezultate din nămolul sapropelic al Mării Negre. Este necesară modificarea câtorva legi care să facă România o ţară prietenoasă pentru capital - cum ar fi de exemplu obligativitatea operatorilor din activitatea de extracţie să împartă cu statul atât profitul cât şi riscurile. În loc de a încuraja prin metodele certificatelor verzi dezvoltarea centralelor eoliene –proiecte de 4000 MW azi -o energie nematură, greu de dispecerizat şi ale cărei efecte se răsfrâng asupra facturii contribuabililor, ar fi preferabilă participarea statului în proiecte de exploatare a gazului de şist.

Lucrările Forum Invest la care CNR-CME a fost coorganizator au fost urmărite cu un deosebit interes de cei peste 300 participanţi, fiind subliniate următoarele aspecte principale:

•        creşterea securităţii în aprovizionarea cu combustibil a ţărilor din Sud-Estul Europei necesită diversificarea surselor de aprovizionare, dezvoltarea surselor regenerabile de energie şi creşterea eficienţei energetice la nivelul utilizatorilor finali;
•        investiţiile necesare în domeniul energiei sunt deosebit de mari şi derulate pe termen lung; atragerea investitorilor impune existenţa unui mediu economic atractiv, predictibil şi credibil;
•        România nu este conectată la infrastructura de conducte de transport din Sud-Estul Europei;
•        preţurile la energie trebuie să corespundă costurilor; preţurile reglementate nu stimulează competiţia;
•        soluţii de cogenerare şi trigenerare pot să asigure economii importante de energie primară fiind o opţiune importantă pentru creşterea eficienţei energetice;
•        investiţiile în domeniul hidroenergetic pot contribui la realizarea unui mediu mai curat şi la acoperirea necesarului de energie electrică a ţării.

Nicolae Golovanov, Miron Laurenţiu Goia Prof.dr.ing.