Conferința ,,Evoluţii europene în gazele neconvenţionale (gaze de șist). Ştiinţă, tehnologie şi bune practici”

Organizată sub egida a două mari instituţii, Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei CNR-CME şi Atlantic Council SUA, în perioada 11-12 martie 2013, la Bucureşti, s-a desfăşurat Conferinţa internaţională cu tema: ,,Evoluţii europene în gazele neconvenţionale. Ştiinţa, tehnologie şi bune practici”.

Ambele instituţii organizatoare, una înfiinţată în anul 1924 (Consiliul Mondial al Energiei, cu Comitetul Naţional Român ca membru fondator) şi cealalaltă (Atlantic Council SUA) în 1961-1962, au o îndelungată experienţă în dezvoltarea unor programe vizând dezvoltarea durabilă a sectorului energetic şi diversitatea aprovizionării cu energie.

În deschiderea lucrărilor conferinţei au vorbit domnul Iulian Fota, Consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, domnul Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice a SUA la Bucureşti şi domnul Damon Wilson, vicepreşedinte executiv al Atlantic Council, care au salutat iniţiativa organizatorilor conferinţei şi au subliniat rolul şi importanţa deosebită a gazelor naturale din zăcăminte neconvenţionale în strategia energetică mondială.

La deschiderea lucrărilor au participat personalităţi şi oficialități, dintre care menţionăm pe Acad. Cristian Hera - Vicepreşedintele Academiei Române, prof. dr. ing. Mihai Albulescu - Secretar de Stat la Ministerul Energiei, prinţul Paul de România și Prinţesa Lia de România, precum şi manageri şi specialişti ai unor importante companii, institute, universităţi ş.a.

Pe parcursul celor două zile au prezentat expuneri 20 de specialişti aparţinând celor două instituţii organizatoare, mediului universitar din România, SUA şi Polonia, industriei de profil, asociaţiilor profesionale şi diverselor autorităţi din România, SUA şi Marea Britanie. Expunerile au fost grupate în şapte secţiuni acoperind întreg sectorul gazelor naturale din zăcăminte neconvenţionale, respectiv implicaţiile strategice şi economice, caracteristicile geologice ale argilelor gazeifere, inclusiv resursele de gaze din acestea, cele mai bune practici în forare, fracturare hidraulică, tubarea, cimentarea şi exploatarea sondelor, prevenirea contaminărilor şi reducerea impactului asupra mediului, investiţiile şi impactul asupra terenurilor necesare infrastructurii, reglementările din domeniu şi nu în ultimul rând impactul asupra comunităţilor umane.

Referitor la strategia energetică, numeroşi vorbitori au subliniat în expunerile lor că, având în vedere creşterea mondială a cererii de energie (cu cca 40% până în 2030 conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie), toate ţările trebuie să ia în calcul, în scopul creşterii securităţii energetice, orice resursă energetică de care dispun.

Conform estimărilor actuale (World Energy Council, 2012) până în 2035 cele mai mari creşteri ale cererilor vor fi pentru energii regenerabile şi gaze naturale, iar cele mai mici pentru energie nucleară. Evident, satisfacerea cererii de gaze naturale nu se poate face doar pe seama rezervelor din zăcămintele convenţionale, limitate, localizate predominant în zone instabile politic şi la distanţe mari de utilizatori, toţi vorbitorii subliniind rolul decisiv pe care îl au gazele neconvenţionale şi în special gazele de şist (din argile gazeifere) în satisfacerea cererii de gaze naturale. A fost prezentat exemplul SUA unde exploatarea rezervelor de gaze de şist (shale gas) a condus la creşterea cu cca. 25% a producţiei de gaze naturale şi la trecerea de la statutul de ţară importatoare la cea de independent, cu perspectiva ca în următorii ani să aibă şi disponibilităţi pentru export.

Referitor la România, s-a precizat că deşi nu s-au facut până în prezent lucrări de explorare pentru gaze naturale din zăcăminte neconvenţionale (argile gazeifere), prin reanalizarea datelor existente, comparativ cu bazinele de gaze de şist deja clasice din SUA (Barnett, Marcellus, etc), se poate afirma că există perspective reale că în subsolul României să existe rezerve importante de gaze naturale din zăcăminte neconvenţionale, în special de gaze de şist, respectiv argile gazeifere.

În contextul tendinţelor actuale din piaţa mondială a energiei, mai mulţi vorbitori au subliniat necesitatea urgentării lucrărilor de explorare pentru descoperirea de noi rezerve de gaze naturale, inclusiv de gaze naturale din zăcăminte neconvenţionale, precum şi oportunitatea României ca diversitatea actuală de resurse energetice din zăcăminte de hidrocarburi (gaze) convenţionale să fie completată cu resurse din zăcăminte de hidrocarburi (gaze) neconvenţionale.

Referitor la impactul economic al explorării şi exploatării gazelor de şist au fost prezentate evoluţiile diverşilor indicatori economici din statele Ohio, Pennsylvania şi Texas, de la începerea lucrărilor de explorare şi exploatare a gazelor de şist şi până în prezent.

Semnificativ este exemplul statului Texas, unde în 2010 exploatarea gazelor de şist a creat peste 223.000 noi locuri directe de muncă, în timp ce doar în bazinul Utica, statul Ohio, în 2012 au fost create peste 39.000 noi locuri de muncă. Alături de investiţiile directe şi investiţiile în activităţile conexe exploatării gazelor de şist ce contribuie semnificativ la dezvoltarea eonomică a zonelor respective, un exemplu concludent constituindu-l bazinele Utica şi Marcellus unde investiţiile în activităţile conexe au depăşit 2,75 miliarde dolari.

În timp ce în Statele Unite ale Americii exploatarea gazelor de şist a generat o adevarată revoluţie industrială, în Europa suntem încă în faza de explorare şi după trei ani de la începerea explorării gazelor de şist au fost săpate 50 de foraje verticale şi 6 orizontale, dintre care 11 foraje verticale şi 4 orizontale fracturate hidraulic şi testate şi, doar în două foraje orizontale au fost efectuate teste de producţie. Aceste foraje pentru gaze de şist au fost săpate în Polonia, Turcia, Germania, Marea Britanie, Suedia şi Bulgaria, iar testele de producţie s-au efectuat în Polonia şi Turcia. Spre comparaţie, numai în statul Texas din SUA, în ultimii zece ani au fost executate cu succes şi fără incidente de mediu fracturări hidraulice în peste 20.000 de foraje pentru ţiţei şi gaze.

Conceptul de rezervor de gaze de şist, calitatea acestuia, investigaţiile pentru caracterizarea calităţii colectorului şi operaţiunile necesare a fi efectuate pentru creşterea calităţii rezervorului au fost detaliat prezentate şi exemplificate.Rolul etapei de explorare este esenţial în asigurarea unei dezvoltări comerciale sustenabile a producţiei de gaze de şist, principalele provocări fiind caracterizarea calităţii naturale a rezervorului şi îmbunătăţirea acesteia prin diverse tehnici astfel încât să fie posibilă exploatarea economică a gazelor de şist.

Concluziile lucrărilor prezentate şi a dezbaterilor pe marginea acestui subiect au fost că, pentru a fi declarată o descoperire comercială de gaze de şist, este necesară o amanunţită cercetare multidisciplinară şi că fiecare formaţiune geologică argiloasă purtătoare de gaze de şist are caracter de unicitate.

Riscurile de mediu asociate explorării şi exploatării gazelor de şist, managementul acestora şi rolul bunelor practici în reducerea riscurilor au fost subiectul mai multor prezentări şi dezbateri în decursul celor două zile ale conferinței. Fără a minimiza riscurile de mediu asociate explorării şi exploatării gazelor de şist, toţi vorbitorii au subliniat că, utilizarea fracturării hidraulice nu înseamnă automat poluarea diverşilor factori de mediu sau creşterea seismicităţii în zonele respective.

Rezultatele investigaţiilor complexe obţinute în faza de explorare permit o proiectare adecvată a forajelor, iar aplicarea corectă a tehnologiilor de foraj, tubare şi cimentare contribuie în mod decisiv la reducerea riscurilor de mediu. O atenţie deosebită a fost acordată tehnologiilor de cimentare, materialelor utilizate şi controlului cimentării, având în vedere că spatiul inelar în care se realizează cimentarea prezintă cel mai ridicat risc pentru o eventuală migrare a fluidelor din zona fracturată către suprafaţă. O cimentare corectă, utilizând materiale şi tehnologii moderne asigură impermeabilizarea zonei inelare pe toată durata de viaţă a forajului, impiedicând accesul fluidelor din colector către suprafaţa sau acviferele superioare.

Monitorizarea stării tuturor factorilor de mediu înainte, în timpul şi după executarea operaţiunilor de foraj şi fracturare hidraulică contribuie decisiv la stabilirea posibilului impact al acestor operaţiuni asupra mediului.

Au fost prezentate rezultatele monitorizărilor asupra apelor subterane, apelor de suprafaţă, solului, aerului şi seismicităţii pentru mai multe zone din SUA, Marea Britanie şi Polonia, rezultate care demonstrează că atât în timpul cât şi după operaţiunile de foraj şi fracturare hidraulică, calitatea factorilor de mediu a rămas aceeaşi cu cea iniţială. Este de remarcat faptul că explorarea şi exploatarea gazelor de şist se face în state precum Ohio şi Pennsylvania în care densitatea medie a populaţiei este mai mare decât în România (109 respectiv 110 locuitori/kmp comparativ cu 80 locuitori/kmp în România).

Utilizarea tehnologiilor moderne şi a codurilor de bune practici trebuie însoţită de reglementări adecvate care să asigure simultan dezvoltarea economică, sănătatea publică şi siguranţa mediului. Au fost prezentate reglemementările în domeniul gazelor de şist din Marea Britanie, Polonia şi Statele Unite ale Americii, inclusiv reglementările Comisiei Railroad din Texas, comisie înfiinţată în anul 1891 şi care de peste 90 de ani reglementează industria de ţiţei şi gaze din Texas.

Dacă în Statele Unite ale Americii există reglementări specifice gazelor de şist, îndeosebi la nivel de stat, în Europa această activitate de reglementare se află la început de drum, doar Marea Britanie, înfiinţând un Oficiu pentru gazele şi ţiţeiul din zăcăminte neconvenţionale, a elaborat un ghid pentru explorarea gazelor de şist şi lucrează în prezent la un ghid tehnic detaliat privind operaţiunile petroliere asociate gazelor naturale din zăcăminte neconvenţionale (gazele de şist). În opinia acestui oficiu, reglementările actuale existente în Marea Britanie şi în Uniunea Europeană în domeniul hidrocarburilor, protecţiei mediului, apelor, aerului etc. acoperă activitatea de explorare a gazelor naturale din zăcăminte neconvenţionale (gazele de şist).

Referitor la România s-a subliniat că ţara noastră a transpus integral legislaţia europeană în domeniile hidrocarburilor, protecţiei mediului, apelor, aerului etc. şi că actuala legislaţie acoperă activitatea de explorare a gazelor de şist, urmând să fie continuată activitatea de reglementare la nivel tehnic. S-a subliniat în repetate rânduri necesitatea creşterii transparenţei şi responsabilităţilor, atât pentru industrie cât şi pentru autorităţi, şi instituirea unui dialog real între toţi factorii interesati, inclusiv societatea civilă şi organizaţiile nonguvernamentale, în vederea clarificării tuturor aspectelor legate de explorarea şi exploatarea gazelor de şist.

Principalele concluzii, subliniate în sesiunea finală a conferinţei au fost:

·     Având în vedere profundele implicaţii strategice şi economice produse de explorarea şi exploatarea gazelor naturale din zăcăminte neconvenţionale, este în interesul ţărilor europene să continue şi să intensifice lucrările de explorare şi eventual de exploatare a acestor gaze naturale;

·     Astăzi, fracturarea hidraulică este o tehnologie modernă care aplicată corect respectă standardele europene de protecţie a mediului şi a sănătăţii publice.

·     În România dispunem de toate condiţiile (date geologice, utilaje şi scule de foraj-extracţie, tehnici şi tehnologii specifice pentru forarea şi exploatarea sondelor verticale, direcţionale şi orizontale, utilaje speciale pentru realizarea operaţiilor de fracturare hidraulică, legislaţie privind exploatarea hidrocarburilor şi de mediu ş.a.) pentru a începe cât mai curând/imediat lucrările de explorare şi de evaluare tehnico-economică a gazelor naturale din argile gazeifere (gazele de şist);

·     Creşterea rezervelor de gaze naturale şi a cantităţilor produse anual, atât din zăcămintele convenţionale din platforma Mării Negre, cât şi din cele neconvenţionale (argilele gazeifere) reprezintă o problemă importantă în startegia energetică a României pe termen scurt, mediu şi lung.