Raportul consiliului mondial al energiei. Inițiativa companiilor utilităților din energie la nivel mondial.

Identificarea acţiunilor prioritare în ţările în care operează aceste companii

Evenimentul cu acest titlu a avut loc pe data de 13 octombrie 2016, la Centrul Expoziţional ROMEXPO în cadrul Târgului ExpoEnergie (12 – 15 octombrie2016), coorganizatori fiind Comitetul NaționalRomân al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), compania CEZ România şi Asociaţia pentru Politici Energetice din România (APER).

Tema manifestării a constituit-o inițiativa a trei dintre cele mai mari organizații axate pe energie și sustenabilitate (World Energy Council – WEC, World Business Council for Sustainable Development – WBCSD și  Global Sustainable Electricity Partnership (GSEP) care și-au unit forțele și au lansat Global Electricity Initiative (GEI) pentru a sprijini eforturile utilităţilor de electricitate în asigurarea:

a) Furnizării fiabile a serviciilor electrice;

b) Îmbunătăţirea accesului la energie;

c) Reducerea impactului asupra mediului și adaptarea la schimbările climatice (creșterea rezilienței).

GEI a fost lansată la Doha în 2012, iar Consiliul Mondial al Energiei a realizat în 2014 un raport bazat pe un survey efectuat în rândul directorilor utilităților din țările membre. Rezultatele sondajului de opinie sunt interesante atât la nivel mondial, dar și la nivelul țărilor membre ale CME, inclusiv pentru România. În consecință, scopul evenimentului a fost acela de a identifica direcții și măsuri utile pentru sectorul energiei electrice din România.

Moderatorii conferinţei au fost domnii Adrian Borotea, director CEZ și membru al Comitetului Director al GEI și Virgil Mușatescu, consilier CNR-CME și președinte APER. 

După un cuvânt de bun venit din partea CEZ România, domnul Adrian Borotea a dat cuvântul domnului Virgil Musatescu pentru o prezentare a tematicii evenimentului şi a studiului elaborat de CME. DomnulMușatescu a început prin a face legătura dintre GEI şi scopurile United Nations Sustainable Energy for All (UNSE4ALL), care constituie o iniţiativă globală lansată de Secretarul General ONU, Ban Ki-moon, pentru a realiza accesul universal la energie, îmbunătăţirea eficienței energetice şi creşterea folosirii sustenabile a surselor regenerabile. Scopul declarat îl constituie necesitatea de a genera angajamente publice şi private pentru atingerea celor 3 obiective asumate la nivelul orizontului 2030:

 1) Asigurarea accesului universal la servicii energetice moderne (în acest moment, 1,2 miliarde de oameni nu au acces la servicii energetice);

2) Dublarea ratei de creştere a eficienţei energetice globale;

3) Dublarea cotei de energie produsă pe bază de surse regenerabile în mixtul global de energie, fata de nivelul anului 2010.

În contextul realizării UNSE4ALL, iniţiativa GEI încurajează guvernele şi conducătorii industriei energetice globale să-şi unească forţele pt a acţiona urgent şi susţinut. În acest sens, companiile care au aderat la GEI cheamă la un dialog mai adânc şi mai susţinut în scopul unui schimb de informaţii deplin cu entităţile guvernamentale şi celalalte părţi interesate (stakeholders), în mod special consumatorii.

• Această necesitate decurge din actualele condiţii cu care se confruntăsectorul energetic global:
• Creştere a cererii de energieelectrică de 53.6TWh (Scenariul Jazz) şi 47.9 TWh (Symphony) până în 2050 (consumul unor ţări ca Belgia sau Finlanda);
• Se preconizează un necesar de investiţii de 19 trilioane USD (conform scenariului Jazz) şi, respectiv, 25 trilioane (conform scenariului Symphony).
• Este recunoscut că, în toate ţările, infrastructura energetică îmbătrâneşte şi trebuie înlocuită. Se estimează că până în 2020 e nevoie de 2000 GW ca nouă capacitate de producere şi încă 1000 GW pentru a înlocui instalaţiile care vor fi retrase în următoarea decadă.

Studiul CME în legătură cu GEI scoate în evidenţă un anumit grad de convergenţă a părerilor conducătorilor companiilor de electricitate care au aderat la GEI:

În unanimitate, ei consideră că adaptarea la prezenţa şi viitoarea situaţie a schimbărilor climatice (reziliența sistemelor electroenergetice) este la fel de importantă ca acţiunile de reducere a impactului asupra mediului;

• 97% dintre ei consideră că consumatorii nu acceptăpreţuri mai mari pentru energia non-carbon fațăde cele pe bază de combustibilifosili;
• 96% apreciază cătehnologiile de stocare sunt esenţiale pentru creşterea ponderii surselor regenerabile;
• 94% considerăcă securitatea în alimentarea cu energie e prioritară;
• 81% scot în evidenţă faptul că se confruntăcu dificultăţi privind veniturile utilităţilor în condiţiile aplicării reglementarilor privind eficiența energetică;
• 78% constatăcă cererea de teren devine o problemă din ce în ce mai dificilă;
• 73% apreciază ca smart grids/metering sunt esenţiale pentru a reduce şocul regenerabilelor;
• 62% considerăcă provocarea majoră este integrarea regenerabilelor în sistemul electric propriu;
• 61% acceptăcă cererea crescândă de apăva constitui o provocare continuă
• În schimb, numai 44% sunt convinşi că evaluarea fezabilităţii metodelor de captarea şi stocarea carbonului (CCS) trebuie făcută. Mai mult chiar, ei nu considerăcă aceste măsuri sunt viabile din punct de vedere comercial în acest moment.

În privinţa accesului la electricitate,

• 54% din utilităţile GEI văd accesul la electricitate ca o  prioritate.
• 84% văd accesul universal ca fiind compatibil cu sustenabilitatea de mediu.
• 66% indică faptul că accesul crescut trebuie să fie combinat cu asigurarea sustenabilităţii financiare.

În consecinţă, ele propun ca soluţie: Extinderea reţelelor pentru creşterea accesului, dar şi realizarea de oportunităţi crescute de soluţii în afara reţelei (off-grid) - în mod special pentru zone rurale/izolate - cu surse regenerabile.

Acelaşi studiu prezintă o serie de mesaje cheie:

Regenerabilele şi celelalte tehnologii non-carbon vor avea o cotă crescută în mixtul de combustibil. Totuşi, mixtul între 2015-2035 va fi încă dominat de combustibilii fosili.

• În ciuda eforturilor făcute până acum pentru creşterea electrificării, utilităţile GEI cred că accesul universal la electricitate în Africa şi Asia nu se va realiza până în 2030 în actualul scenariu „business asusual” (BAU).
• Utilităţile GEI indicăfaptul că mecanismele pieţei de carbon au încă o mulţime de incertitudini. Unele utilităţi cred că preţul CO₂ trebuie să crească considerabil pentru a aduce o schimbare semnificativă în deciziile de investiţii şi portofoliu.
• Alţi factori cum ar fi securitatea în alimentare şi suportabilitatea trebuie să fie şi ei luaţi în considerare.

În privinţa colaborării cu reglementatorii, utilităţile GEI considerăcă sunt expuse la numeroase priorităţi şi semnale contradictorii din partea diferitelor grupe de interes (stakeholders) simultan. În momentul de faţă, utilităţile cred că sunt supra-reglementate, inclusiv în ceea ce priveşte reducerea impactului asupra mediului. Aceasta poate avea impact negativ asupra deciziilor investiționale pentru că reglementările limitează deseori disponibilitatea alegerilor tehnologice în care pot să investească utilităţile.

În acest context global complicat, este interesant de remarcat că există în plus un număr de alte probleme care împiedică extinderea accesului universal:

• Cadru inadecvat de politici şi de reglementare;
• Coordonare a programelor de electrificare;
• Slabă putere de cumpărare a serviciilor în comunităţile izolate sau/şi sărace;
• Capacitate tehnică insuficientă şi lipsa de forţăde muncăcalificată;
• Slabă infrastructurăde transport/autostrăzi/şosele în ariile în care trebuie să se realizeze proiectele ceea ce măreşte costurile acestora.

Studiul abordează şi o problemă care îşi va pune amprenta din ce în ce mai mult asupra strădaniilor GEI de a-şi atinge scopurile: dificultăţi sporite în folosirea terenului şi a apei. Se subliniază că:

a) Atât cererea de electricitate, cât şi cea de apă se considerăcă vor creşte rapid până în 2035.

b) Gestionarea legăturii dintre energie şi apăreprezintă o îngrijorare crescândă pentru utilităţi.

c) Efectele variabilităţii vremii şi a evenimentelor de vreme extremă au impact şi asupra acestei legături.

d) Disponibilitatea apei va deveni o provocare crescândă pentru multe utilităţi.

e) Utilităţile dezvoltă deja iniţiative pentru a minimiza impactul lor asupra resurselor de apă. Acest lucru va deveni o limitare importantă şi va avea impact asupra costurilor de producere.

În concluzie, accesul universal la electricitate poate fi atins la data ţintă(2030) dacă, şi numai dacă, guvernele, industria şi comunitatea internaţională iamăsuri imediate şi concertate. Sursele regenerabile şi alte tehnologii non-carbon se aşteaptă să aibă o creştere globală importantă, dar în acelaşi timp, lumea va continua să se bazeze pe combustibili fosili  pentru producerea de electricitate în deceniile următoare. Ceasul ticăie pentru combaterea schimbărilor climatice şi focusul trebuie să se plaseze acum pe adaptare şi reducere a impactului asupra mediului. Lipsa crescândă de apă şi teren pentru energie constituie o provocare acută şi trebuie atacată fără întârziere ca problemă prioritară, înainte ca situaţia să scape de sub control.

Care ar fi soluţiile în viziunea utilităţilor GEI? Pe scurt acestea sunt:

• Pentru atingerea accesului universal la electricitate într-un mod eficient, real şi direct, utilităţile GEI subliniază necesitatea că guvernele să creeze un mediu operaţional pentru caindustria să poată suporta transformarea sectorului.

Acestea ar trebui să cuprindă:

1) Cadrul legal şi cel de reglementare să fie transparente şi predictibile;

2) Sunt necesare politici care să faciliteze planificarea pe termen lung, investiţii eficiente şi dezvoltarea şi demonstrarea de noi tehnologii;

3) Politici care să promoveze semnale de preţ care să reflecte costurile reale şi – atunci când e necesar – subvenţii limitate în timp şi strict ţintite.

Toate aceste propuneri au fost puse în faţa auditoriului pentru a constitui o bază de discuţii.

Următorul vorbitor a fost domnul Iulian Iancu, preşedintele CNR-CME. DomnulIancu a făcut o amplă prezentare a specificităților studiului și a importanței sale pentru sectorul energiei electrice din România. În acest sens, trebuie înțeles că viitorul aparține energiei electrice în contextul revoluțiilor tehnologice – în mod special a celei digitale - pe care le trăim. Cu toate eforturile făcute, obiectivul acceptat de comunitatea internațională privind accesul global la energie electrică, care se dorește să ajungă un serviciu universal, nu se va realiza în condițiile actuale. E nevoie de multe lucruri: forță de muncă calificată, noi scheme financiare pentru investițiile enorme necesare la nivel global, resurse materiale. Chiar în România, un număr încă mare de oameni nu are acces la electricitate.

După părerea vorbitorului, o provocare majoră o reprezintă problemele de mediu și, în mod special, schimbările climatice. Acestea modifică performanțele actualelor unități, dar și impun o altă abordare în privința noilor unități care trebuie să le înlocuiască și care trebuie să răspundă provocărilor riscurilor de vreme extremă. Apare, de asemenea necesitatea unor prognoze pe termen lung, corelate și cu obținerea de finanțare tot pe același termen, ceea ce astăzi nu se poate. Lucrul este esențial în mod special pentru folosirea corectă a potențialului surselor regenerabile.

Se simte nevoia redesenării politicilor, mai ales în contextul promovării agresive a tehnologiilor cu carbon redus. Totuși studiul, bazându-se pe părerile directorilor utilităților GEI, constată că – încă mult timp de acumînainte – amestecul de combustibil va conține o proporție semnificativă a cărbunelui prin tehnologii din ce în ce mai curate, subliniind și rolul important al gazului. La acesea se adaugă neapărat energia nucleară de fisiune securizată prin inovații de generații recente și chiar cea de fuziune, iar un rol însemnat îl joacă stocarea hidro și picohidraulică. Dar, indiferent de sursă și tehnologie, acestea trebuie acceptate de către public, trebuie să fie susținute de resursele zonei, să permită accesul la rețea și să fie suportate financiar.

Reglementarea este esențială ca aceste transformări să se poată realiza corespunzător. Există părerea din partea utilităților că se poate merge pe calea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, dar – în acest moment – se resimt piedici din partea reglementatorilor, în mod special în alegerea de către utilități a tehnologiilor și chiar o lipsă de transparență în deciziile reglementatorilor. Aceasta în condiţiile în care consumatorul nu este dispus şi plătească pentru energia electrică produsă din surse curate mai mult decât pentru cea produsă din actualul mixt de surse energetice. În acest sens, este importantă eradicarea sărăciei energetice, propunându-se ajutorarea zonelor sărace prin tarife sociale, tarife de solidaritate, chiar livrarea de energie electrică gratuită.

Rezumând toate acestea la nivelul României, domnulIancu propune drept concluzii următoarele:

-        Și în România viitorul va fi al energiei elctrice;

-        Mixtul de combustibil va păstra pentru următoarele decenii toate sursele, inclusiv cărbunele, care va fi folosit prin tehnologii cât mai curate;

-        Legislația primară și cea reglementativă trebuie să fie predictibilă;

-        Trebuie rezolvate probleme esențiale, cum ar fi cea de personal calificat, cu atragerea noilor generații în domeniu;

-        E necesar un dialog între toți cei implicați în eforturile de reducere a costului în scopul satisfacerii pretențiilor consumatorului.

Reprezentantul Ministerului Energiei, doamna Secretar de Stat Corina Popescu, a subliniat importanța conștientizării contextului actual din sectorul energetic și necesitatea de a ne adapta acestui context. Există schimbări majore (de la modul de încărcare al curbei de sarcină până la integrarea piețelor) care ne obligă la regândirea politicilor energetice și readaptarea deciziilor. Nimic nu este încremenit în timp, iar conceptele se modifică rapid.

De aceste lucruri trebuie să se țină seama și în realizarea actualei strategii energetice a țării. DoamnaPopescu a considerat studiul CME privind GEI deosebit de interesant și util.

Următorul vorbitor, domnul Emil Calotă, vicepreședinte ANRE, a adus în discuție rolul reglementatorului în această tranziţie a energeticii românești, ca și problematica pe care acesta o întâlnește în atingerea actualelor ținte (2020) ale României în domeniul energiei, dar și viitoarele până în 2030. Plecând de la pilonii Uniunii Energetice Europene: securitatea alimentării cu energie, realizarea pieței interne, eficiența energetică, protecția mediului și cercetarea și inovarea, domnul Calotă a prezentat eforturile reglementatorului pentru atingerea acestor obiective. Dacă pentru orizontul 2020, România a depășit ținta la utilizarea surselor regenerabile de energie – lucru care constituie un succes ce trebuie exploatat corespunzător în negocierea noilor ținte -, încă mai trebuie lucrat la eficiența energetică.

Pentru 2030, Uniunea Europeană își propune ca noi ținte: 27% – 40% - 27%, iar România probabil va atinge ușor ținta de 27% pentru regenerabile, dar se pare că pentru țara noastră valorile vor fi mai mari.

Oricare vor fi țintele, domnulCalotă consideră că statul trebuie să găsească noi soluții financiare (smart) pentru sprijinirea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru măsurile de eficientizare a utilizării energiei, inclusiv pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență. Prin reducerea costurilor tehnologiilor pentru sursele regenerabile, se preconizează într-un viitor destul de apropiat chiar eliminarea schemelor de sprijin. Mai mult chiar, trebuie regândit rolul statului.

În plus, utilitățile energetice trebuie să înțeleagă că numai cu intervenția sectorului privat se poate răspunde viitoarelor provocări ale sectorului, începând de la actualele investiții ale distribuitorilor pentru proiectele pilot de smart metering.

Având în vedere acest context, d. Calotă a apreciat punerea în discuție a acestei problematici în cadrul evenimentului la care a fost invitat și consideră că esența discuțiilor trebuie transmisă factorilor de decizie pentru luarea în considerare a acestor provocări.

       În cadrul secțiunii de discuții, au intervenit cu întrebări despre realizarea noii strategii energetice și a noilor propuneri de legi ale domeniului doamnele Gabriela Moroianu, Cristina Trefaș și ElenaRatcu și au răspuns doamna Corina Popescu și domnul Iulian Iancu. Domnul Călin Vilt a avut o intervenție prezentând amănunte privind viitorul eveniment al CNR-CME cu tema oraşe inteligente (noiembrie 2016), pledând pentru un angajament mai ferm a autorităţilor pentru acest concept. Totodată, el a subliniat necesitatea introducerii în dialogul GEI a consumatorului și s-a oprit asupra unor probleme nerezolvate ale sectorului energetic românesc: folosirea exagerată a lemnului de foc, în locul unei utilizări superioare a acestuia, întârzierea deciziei privind unitățile 3 și 4, ceea ce a dus la degradarea lucrările deja realizate și necesitatea de a reproiecta instalațiile, ca și necesitatea de forță de muncă calificată.

În concluzie, evenimentul dedicat iniţiativei GEI a fost considerat util și informativ, atât prin faptul că a diseminat informațiile legate de inițiativa în sine, cât și pentru că a constituit un bun dialog între autorități (legiuitor - Parlament, executiv - Ministerul Energiei și reglementator – ANRE) fiind analizate atât necesitățile, dar și dificultățile punerii în aplicare a scopurilor inițiative.