Uniunea energiei: 16 propuneri româneşti pe lista proiectelor de interes comun

07.12.2015 | ENERGIE | T&T

Șaisprezece proiecte românești sunt considerate de Comisia Europeană ca fiind de interes comun în vederea atingerii obiectivelor Uniunii energiei. Șase dintre aceste proiecte privesc creșterea capacității de interconectare cu Bulgaria, Serbia și Ungaria, iar zece au ca obiectiv îmbunătățirea sistemului energetic național. Prin includerea lor în listă, proiectele sunt eligibile pentru finanțare prin Mecanismul de interconectare a Europei (MIE). Comisarul european pentru schimbări climatice și energie, Arias Cañete, a declarat: „O infrastructură energetică modernă și fiabilă este un element esențial pentru ca energia să circule liber în Europa. Toate aceste proiecte vor sprijini integrarea piețelor energetice, vor diversifica sursele și rutele de aprovizionare și vor pune capăt izolării energetice a anumitor state membre. Fondurile noastre, investite în aceste proiecte, vor servi obiectivului nostru de a oferi tuturor europenilor energie curată, la prețuri accesibile”.

În 2014, capacitatea de interconectare a României a fost de doar 7% din întreaga producție de energie. Pentru a atinge țintele de 10% în 2020 și 15% în 2030, realizarea practică a proiectelor de interes comun este esențială.

Mai multe deste acest subiect poate fi citit in articolele de mai jos :

Uniunea energetică pe cale să își îndeplinească obiectivele

Comisia Europeană adoptă o listă de 195 de proiecte-cheie de infrastructură energetică, cunoscute sub denumirea de proiecte de interes comun, care vor contribui la realizarea obiectivelor energetice și climatice ale Europei și care constituie elemente esențiale ale uniunii energetice a UE.

Comisia Europeană a adoptat astăzi o listă de 195 de proiecte-cheie de infrastructură energetică, care vor contribui la realizarea obiectivelor energetice și climatice ale Europei și care constituie elemente esențiale ale uniunii energetice a UE. Proiectele, cunoscute sub denumirea de proiecte de interes comun, vor permite o dezvoltare treptată a uniunii energetice, prin integrarea piețelor de energie din Europa și prin diversificarea surselor de energie și a rutelor de transport. În plus, proiectele de interes comun adoptate astăzi vor contribui la încetarea izolării energetice a unor state membre. Acestea vor spori, de asemenea, nivelul de energie din surse regenerabile în rețea, reducând emisiile de dioxid de carbon. Proiectele de interes comun beneficiază de proceduri de autorizare accelerate, de condiții mai bune de reglementare și pot fi eligibile pentru acordarea de sprijin financiar din Mecanismul pentru interconectarea Europei (MCE). Un buget de 5,35 miliarde de euro a fost alocat infrastructurii energetice transeuropene prin MCE pentru perioada 2014-2020, contribuind la punerea în aplicare mai rapidă a proiectelor de interes comun și făcând ca acestea să fie mai atractive pentru investitori.

În legătură cu acest subiect, Arias Cañete, comisar pentru politici climatice și energie, a declarat: „O infrastructură modernă și fiabilăeste esențială pentru a permite ca energia să circule liber pe teritoriul Europei. Aceste proiecte ne vor ajuta să integrăm piețele noastre energetice, să diversificăm sursele de energie și rutele de transport și să punem capăt izolării energetice a unora dintre statele membre. Acestea vor spori, de asemenea, nivelul de energie din surse regenerabile în rețea, reducând semnificativ emisiile de dioxid de carbon. Transformarea din punct de vedere energetic a Europei va necesita investiții în valoare de miliarde în infrastructura strategică. Această listă de proiecte va contribui la asigurarea faptului că fondurile noastre servesc obiectivului nostru de a garanta energie la prețuri abordabile pentru europeni.”

Lista de proiecte este în primul rând o actualizare a listei de proiecte de interes comun adoptate în octombrie 2013. Lista cuprinde 108 proiecte în sectorul energiei electrice, 77 în sectorul gazului, 7 în sectorul petrolului și 3 în domeniul rețelelor inteligente. S-a ajuns la un bun echilibru între proiectele din sectorul energiei electrice și cele din sectorul gazelor, inclusiv datorită identificării clare a proiectelor prioritare în context regional.

Proiectele vor beneficia de o serie de avantaje:

  • consolidarea transparenței și îmbunătățirea consultării publice;
  • proceduri accelerate de acordare a permiselor(termen obligatoriu de trei ani și jumătate);
  • ameliorarea, accelerarea și fluidizarea evaluării impactului asupra mediului;
  • o singură autoritate națională competentăva acționa ca ghișeu unic pentru procedurile de acordare a permiselor;
  • tratament reglementar îmbunătățit prin alocarea costurilor în funcție de beneficiile nete și prin stimulente normative;
  • posibilitatea de a primi sprijin financiar în cadrul mecanismului pentru interconectarea Europei (MCE) sub formă de granturi și instrumente financiare inovatoare.

 

Pentru ca un proiect să fie inclus pe listă, acesta a trebuit să demonstreze că aduce beneficii semnificative pentru cel puțin două state membre; să contribuie la integrarea pieței și să stimuleze concurența; să sporească siguranța aprovizionării și să reducă emisiile de CO2.

În principiu, infrastructura energetică ar trebui să fie finanțată de piață și prin tarifele plătite de utilizatori. Cu toate acestea, pentru a răspunde provocărilor uriașe legate de investiții, Uniunea Europeană și-a creat fonduri precum Mecanismul pentru interconectarea Europei (MCE) și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), care vor contribui la atragerea investițiilor necesare. În cadrul MCE, în 2014 și 2015, suma de 797 de milioane EUR a fost alocată pentru a finanța studii și lucrări de construcție care să sprijine punerea în aplicare a proiectelor de interes comun.

De la adoptarea primei liste de proiecte de interes comun, în 2013, 13 proiecte au fost finalizate sau urmează să fie date în folosință înainte de sfârșitul anului 2015. În plus, se estimează că aproximativ 62 de proiecte vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2017.

Comisia a jucat un rol esențial în lansarea multora dintre aceste proiecte, fie prin acțiuni politice și prin facilitarea unui acord comun între cele două țări cu privire la calea de urmat, fie prin furnizarea de sprijin tehnic și/sau financiar pentru proiecte.

Lista de proiecte de interes comun se actualizează la fiecare doi ani pentru a integra noi proiecte și pentru a elimina proiectele perimate.

Context

Nevoia uriașă de investiții în infrastructura energetică a fost unul dintre motivele care stau la baza propunerii de regulament privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene (liniile directoare TEN-E) în 2011. Liniile directoare TEN-E oferă un cadru strategic pentru viziunea UE pe termen lung în materie de infrastructură energetică și introduc conceptul de proiecte de interes comun. Acestea identifică cele nouă coridoare prioritare de infrastructură strategică în domeniile energiei electrice, gazelor și petrolului, precum și cele trei domenii prioritare la nivelul UE pentru autostrăzile de energie electrică, rețelele inteligente și rețelele de transport al dioxidului de carbon.

Aprobarea de către Comisie a listei finale de proiecte de interes comun este rezultatul unui proces de identificare și de evaluare aprofundat susținut de grupurile regionale, care au fost create în temeiul Regulamentului TEN-E. Grupurile regionale includ reprezentanți ai statelor membre, ai Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică și gaze naturale (ENTSO-E și ENTSO-G), ai operatorilor de sisteme de transport naționale și ai promotorilor de proiecte, ai autorităților naționale de reglementare și ai Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER). Informațiile de feedback după consultarea publică au fost, de asemenea, luate în considerare. În cele din urmă, listele regionale trebuie să fie adoptate de așa-numitul organism decizional la nivel înalt, alcătuit din înalți funcționari ai statelor membre și ai Comisiei, după care Comisia poate adopta oficial lista UE de proiecte de interes comun prin procedura privind actele delegate.

 

Uniunea energetică pe cale să își îndeplinească obiectivele

Primul raport privind starea uniunii energetice arată că s-au înregistrat deja progrese semnificative de la adoptarea strategiei-cadru pentru o uniune energetică în urmă cu nouă luni. Mai sunt multe de făcut și anul 2016 va fi important pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite

Strategia-cadru privind uniune energetică (IP/15/4497) a dat un nou impuls realizării tranziției către o economie hipocarbonică, sigură și competitivă. De asemenea, Comisia s-a angajat să prezinte un raport anual cu privire la starea uniunii energetice, pentru a aborda aspectele esențiale și pentru a direcționa dezbaterea politică. Raportul privind starea uniunii energetice, publicat astăzi pentru prima dată, analizează progresele înregistrate pe parcursul ultimelor nouă luni și identifică aspecte care necesită atenție în 2016, formulând concluzii politice la nivel de stat membru, regional și european. Acesta este un element central pentru a implementarea acestei priorități-cheie a Comisiei Juncker.

Maroš Šefčovič, Vice-președintele responsabil cu uniunea energetică, a declarat: „După nouă luni, putem afirma încrezători că nu ne-am abătut de la calea spre concretizarea uniunii energetice. Mesajele mele pentru 2016 sunt clare. În primul rând, UE ar trebui să continue să joace un rol de lider în tranziția către o economie hipocarbonică. În al doilea rând, această tranziție ar trebui să fie echitabilă din punct de vedere social și axată pe consumator. Și, în al treilea rând, provocările geopolitice cu care ne-am confruntat în acest an nu vor dispărea. De asemenea, 2016 va fi anul în care vom pune bazele unui sistem de guvernanță robust, asigurând previzibilitate și transparență, într-un cuvânt mediul de care au nevoie investitorii. În concluzie: 2016 va fi un an al realizărilor!”

Miguel Arias Cañete, comisarul pentru politici climatice și energie, a spus: „Uniunea energetică începe să prindă formă. S-au realizat numeroase progrese în aceste câteva luni, însă ar trebui acum să se treacă la realizarea integrală a tuturor acțiunilor necesare. Acesta va fi obiectivul meu în 2016: prezentarea legislației menite să îmbunătățească funcționarea pieței energiei electrice, să crească ponderea energiilor regenerabile, să reducă consumul de energie și să garanteze securitatea aprovizionării cu gaz. În acest sens, sistemul energetic al UE va fi mai puternic și vor fi îndeplinite toate condițiile pentru tranziția UE către un sistem energetic hipocarbonic. Acum că toate privirile se îndreaptă către negocierile de la Paris, Europa își reînnoiește angajamentul de a-și menține rolul de lider precum și de a promova eforturile internaționale de combatere a schimbărilor climatice.”

În ceea ce privește schimbările climatice, starea uniunii energetice subliniază contribuția Europei la negocierile de la Paris. În această etapă, peste 160 de țări, reprezentând peste 90 % din emisiile globale, și-au prezentat contribuțiile la Acordul de la Paris. În cadrul acestui proces, UE a prezentat un obiectiv cu caracter obligatoriu de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii interne cu cel puțin 40 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. După Conferința de la Paris, este important ca toate țările să ia măsurile necesare prin concretizarea angajamentelor asumate.

Pentru ca tranziția să fie de succes și echitabilă din punct de vedere social, cetățenii vor trebui să își asume răspunderea pentru acest proces, prin participarea activă la piața energiei, deoarece ei sunt cei care, în ultimă instanță, ar trebui să beneficieze de pe urma acesteia. În același timp, există un atu economic major pentru această tranziție. Principalele întreprinderi europene își modifică modelul de afaceri. Energiile regenerabile și eficiența energetică creează locuri de muncă la nivel local în Europa, acest fapt necesitând competențe noi.

Evenimentele geopolitice au menținut problema energetică printre prioritățile ordinii de zi. Anul 2015 a fost caracterizat de tensiunile constante dintre Rusia și Ucraina, de persistența prețurilor scăzute la petrol cu impact asupra piețelor energetice din toată lumea, de anunțarea unor noi inițiative comerciale pentru infrastructuri suplimentare de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia, de noile perspective deschise de acordul nuclear cu Iranul, precum și de o scădere continuă a producției interne de combustibili fosili.

În plus față de reducerea emisiilor de dioxid de carbon (inclusiv prin recurgerea la sursele regenerabile de energie) și de securitatea energetică, strategia privind uniunea energetică produce în continuare rezultate în ceea ce privește eficiența energetică, piața internă a energiei și cercetarea, inovarea și competitivitatea, deoarece toate aceste priorități sunt legate intrinsec.

Starea uniunii energetice prezintă, de asemenea, elemente esențiale pentru un mecanism de guvernanță care să conducă la politici mai previzibile, mai transparente și mai stabile, menite să contribuie la îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice. Orientările privind planurile naționale integrate în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, publicate astăzi, constituie punctul de plecare al statelor membre pentru elaborarea planurilor lor pentru perioada 2021-2030. Metodologia propusă în ceea ce privește indicatorii-cheie este primul pas în direcția măsurării și monitorizării gradului de îndeplinire a obiectivelor uniunii energetice. Starea uniunii energetice este, de asemenea, însoțită de 28 de fișe informative, care oferă o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește uniunea energetică în fiecare stat membru.

Alte măsuri adoptate astăzi

Rezultatele și rapoartele privind uniunea energetică sunt adoptate și publicate împreună cu starea uniunii energetice:

  • Cea de a 2-a listă de proiecte de interes comun prezintă proiectele de infrastructură care sunt urgent necesare pentru a atinge obiectivele de politică energetică pe care ni le-am stabilit. Pentru mai multe detalii, a se vedea comunicatul de presă separat (IP/15/6107).
  • Raport privind progresele înregistrate în materie de eficiență energetică: Raportul cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a obiectivului de eficiență energetică de 20 % până în 2020 arată că, în pofida progreselor semnificative înregistrate, eforturile colective ale statelor membre corespund unui procent de economii de energie primară de doar 17,6 % față de previziunile pentru 2020. Cu toate acestea, Comisia își menține speranța că obiectivul de 20 % va fi atins, cu condiția ca legislația existentă a UE să fie pusă în aplicare integral, ca eforturile să se intensifice, ca nivelul de ambiție să crească și ca mediul de investiții să se îmbunătățească.
  • Raportul intermediar privind politicile climatice: Raportul demonstrează că UE a înregistrat un succes deosebit în decuplarea creșterii economice de emisiile de gaze cu efect de seră. De asemenea, UE se îndreaptă către îndeplinirea obiectivului de reducere a emisiilor cu 20 % pentru 2020, precum și a obiectivelor Protocolului de la Kyoto. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a atinge obiectivul pentru 2030.
  • Tendințele în materie de consum energetic: Documentul de lucru al serviciilor Comisiei ilustrează faptul că piețele de energie electrică și gaze nu funcționează încă așa cum ar trebui, în ciuda progreselor înregistrate.
  • Raportul privind punerea în aplicare a strategiei europene pentru securitate energetică: Acest raport oferă o imagine actualizată cu privire la poziția Uniunii Europene vizavi de securitatea energetică și la măsurile luate în direcția îmbunătățirii acesteia de la momentul adoptării strategiei, în mai 2014.
  • Raportul privind punerea în aplicare a Directivei privind securitatea nucleară: Raportul concluzionează că există, în general, un nivel bun de conformitate cu Directiva din 2009 privind securitatea nucleară.
  • Rezumatul privind stocurile de petrol: Directiva privind stocurile de petrol îi impune Comisiei să prezinte în mod regulat rapoarte asupra stocurilor de petrol disponibile în statele membre. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei îndeplinește această obligație și furnizează o actualizare privind petrolul depozitat în UE.
  • O propunere de regulament privind statisticile referitoare la prețul energiei electrice și al gazelor naturale care, odată adoptat, va îmbunătăți statisticile europene privind prețurile la energie.
  • De asemenea, Comisia lansează astăzi o consultare publică cu privire la viitoarea revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile, care se va desfășura până la 10 februarie.

http://ec.europa.eu/romania/news/18112015_starea_uniunii_energiei_ro.htm 


1308 vizualizari

Pentru a putea posta comentarii, trebuie sa fiti logat in contul dvs. de utilizator.

Cere Detalii sau Oferta

Completati cu numele dvs.

Completati cu denumirea companiei pe care o reprezentati.

Adresa dvs. de e-mail.

Numarul dvs. de contact.

Mesajul dvs.

Pentru abonare (la revista sau newsletter), postare comentarii sau participare la discutiile din forum, trebuie sa fiti logat in contul dvs. de utilizator. Daca nu aveti cont, click pe [creeaza un cont nou]
CAPTCHA

Introduceţi codul numeric din imaginea de mai jos.

Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.