Sinteza evenimentului „Strategia energetică a României. O privire asupra factorilor care o influențează”

Masa Rotundă cu titlul de mai sus a fost organizată de Asociațiile profesionale IRE și CNR-CME, în colaborare cu CNTEE Transelectrica SA şi s-a desfășurat în ziua de 9 iulie 2015, în sala de conferințe „Radu Zane” a SC Electrica.

       Justificarea necesității unei discuții între specialiștii domeniului pe această temă este dată de faptul că strategia actuală, aprobată în anul 2007, nu mai corespunde numeroaselor modificări ale legislaţiei, ale structurii producţiei, ale structurii proprietăţilor din domeniu, ale interconexiunilor cu ţările membre ale UE şi - nu în ultimul rând - ale aspiraţiilor participanţilor la piaţa de energie: utilizatori, producători, transportatori, distribuitori, furnizori de energie şi echipamente, investitori etc. Contextul îl reprezintă realitatea că ministerul de profil a început elaborarea unui nou document strategic, însă realizarea lui este întârziată, iar opinia generală este că nu a putut beneficia suficient de punctele de vedere ale unui număr mare de specialiști energeticieni. În consecință, o dezbatere deschisă a problemelor legate de dezvoltarea pe termen lung a sectorului energetic românesc nu poate fi decât binevenită. De altfel, întregul lanţ al participanţilor la piețele de energie, guvernamentali şi politici, organismele de reglementare, de organizare a activităţii pieţei, institutele de cercetare, studii şi proiectare şi mediul academic au datoria de a susţine elaborarea strategiei energetice într-un termen rezonabil pe baza unei dezbateri largi şi transparente. Evenimentul actual şi-a propus să facă parte dintr-o asemenea dezbatere și a permis exprimarea unor opinii ale specialiștilor din domeniu, în mod special, ale membrilor entităților co-organizatoare, cu scopul declarat de a ajuta acțiunile Ministerului Energiei pentru realizarea unei strategii durabile a sectorului.

       Moderatorii evenimentului (domnii Răzvan Purdilă din partea IRE și Transelectrica și Virgil Mușatescu din partea CNR – CME) au deschis discuțiile, îndemnând participanții la un schimb corect de păreri pentru identificarea a ceea ce s-a făcut din strategia în curs și – mai ales – ce ar trebui de făcut în perspectiva viitoarelor două decenii. Subiectul este incitant, deosebit de important și cu consecinţe mari asupra dezvoltării țării în general. Întrucât facem parte din marea familie europeană și în perspectiva realizării Uniunii Energetice, trebuie ținut seama de tendințele UE și de modalitățile de valorificare optimă a avantajelor comparative ale României în domeniu. De aceea, e de dorit să luăm în considerare toate resursele necesare: cele fizice, umane și financiare și să le utilizăm astfel încât să obținem maximul efectelor dorite privind securitatea în alimentare, impactul asupra mediului și accesibilitatea energiei, toate acestea ca un context obiectiv fundamental al strategiei energetice.

       Domnul Ovidiu Pop, președintele IRE, a mulțumit participanților pentru prezență și SC Electrica SA pentru faptul de a fi acceptat să fie gazda acestei manifestări. În privința strategiei, domnia sa a subliniat faptul că sistemul energetic românesc a fost conceput și edificat ca un monopol, lucrurile schimbându-se esențial între timp. De aceea, este necesară regândirea lui, cu orientare către piața concurențială, dar și către apelarea la surse cu conținut mic de carbon, cu soluții „smart”, cu gândire integrată în piața internă europeană. Câștigătorii au fost, până acum, producătorii de energie electrică pe bază de energie solară și energie eoliană. Trebuie însă să se țină seama și de efectele pe care le generează acestea în sistem. Un rol important în rezolvarea acestor probleme îl are reglementatorul. În același timp, trebuie să fim atenți la tendințele europene, în mod special la implementarea conceptului „Energiewende”, la trecerea de la carbon la hidrogen, pentru protejarea mediului. Îmbunătățirile tehnologice – de exemplu – dotarea producătorilor pe baza surselor volatile cu dispozitive de stocare – își au și ele importanța lor. În sfârșit, o tendință recentă o reprezintă accentul pus pe satisfacerea utilizatorului în privința alimentării sigure cu energie, a calității acesteia și a accesibilității sale.

       Doamna Elena Popescu, Director General în Ministerul Energiei, a atins în mod special problema calității forței de muncă din domeniu și – în mod special – din administrația publică. În acest sens, este necesară depolitizarea administrației și înlocuirea personalului numit pe rațiuni politice prin oameni bine pregătiți, dedicați meseriei. De exemplu, în acest moment, Ministerul Energiei și cel al Mediului sunt slab dotate cu personal, dispunând, în general, de oameni slab pregătiți și – de aceea – trebuie atrași tineri specialiști cu înaltă calificare dar şi cu pasiunea profesiei. În privința noii strategii, lucrurile merg greu în lipsa specialiștilor, așa că noua preocupare este de a recruta, prin licitație, un consultant extern ministerului. În momentul aprobării strategiei, planul energie-mediu trebuie corelat cu obiectivele acesteia, iar modul în care se vor utiliza sursele să fi clar, transparent și autohton. Comparația cu Germania (conceptul Energiewende) este importantă însă trebuie luate în considerație condițiile diferite: companii mult mai puternice, cu tehnologii moderne, utilizatori potenți din punct de vedere financiar. Din nefericire, România nu a făcut la timp o mulțime de lucruri: nu a finalizat obiectivele energetice începute demult, nu s-au adoptat măsuri corecte de eficiență energetică, nu s-au făcut studii de impact. Trebuie puse în aplicare idei sustenabile, care să țină seama și de suportabilitatea utilizatorului în situația alinierii la condițiile actuale de piață. Toate acestea nu se pot face fără resurse umane adecvate și competente.

       Asupra aspectelor economice ale viitoarei strategii energetice s-a oprit domnul Lucian Albu, membru corespondent al Academiei Române. Dânsul a subliniat că pentru realizarea unei strategii energetice utile este necesară, mai întâi, o strategie de dezvoltare economică a României. În acest moment, Academia Română realizează un studiu amplu privind dezvoltarea României, cu orizont 2035. În toate scenariile de dezvoltare avute în vedere, elementul comun îl reprezintă apartenența la Uniunea Europeană. Pentru principalul scenariu se consideră o creștere a PIB cu 3,5%/an, la sfârșitul intervalului România putând ajunge a 8-a țară a UE în privința indicatorului PIB/capita. Este evident necesară colaborarea între strategiile diverselor domenii, dar toate strategiile sectoriale trebuie să țină seama de legile dezvoltării economice.

       Domnul Rodin Traicu, deputat în Parlamentul României, a subliniat că – după părerea domniei sale - încă avem o strategie energetică funcțională, chiar dacă unele lucruri s-au modificat de la adoptarea ei. Ceea ce trebuie avut în vedere acum sunt consultări mai dese cu marile companii din domeniu, dar și cu marii utilizatori de energie. În privința comparației cu alte țări din UE, exemplul util ar fi Polonia care are întotdeauna o poziție clară în cadrul statelor membre și care ne arată cum trebuie să ținem seama de particularitățile proprii. La noi se critică volatilitatea legislației din domeniul surselor regenerabile și – în mod special - faptul că la realizarea acestui tip de investiție nu prea există o legislație clară, iar numărul de locuri de muncă apărute este infim. Dar trebuie avut în vedere că industria se deplasează acolo unde energia este ieftină. Cum se poate aceasta realiza în România unde costul apei uzinate este aberant, iar subvențiile acordate surselor regenerabile sunt și ele foarte mari?

       Doamna Elena Popescu a dorit să răspundă unora dintre provocările lansate de domnul Traicu. Domnia sa a subliniat faptul că – fără îndoială – strategia existentă este depășită. A fost de acord cu luarea ca termen de comparație Polonia, însă trebuie ținut seama că Polonia are strategii globale și sectoriale și – în primul rând – are coerență și idei pe care le promovează și le apără. Este evident că și noi trebuie să ne construim o coerență a pozițiilor României, indiferent de Guvernul existent într-un anumit moment sau altul. Altfel nu suntem credibili.

       Domnul Sorin Gal, director ANRM, s-a referit la resursele de energie pe care se poate baza dezvoltarea sectorului energetic. Apreciind resursele sigure actuale se poate spune că acestea sunt reduse și scad în continuare, gradul de înlocuire fiind redus. Investițiile necesare pentru descoperiri și dezvoltări de noi resurse sau tehnologii sunt foarte mari și pentru că singura speranță o reprezintă blocurile offshore. O altă problemă este cea a lipsei de personal de specialitate, unde – din nefericire – nu există o strategie a acestui domeniu. În sfârșit, în scopul ameliorării situației, este nevoie de o nouă lege a petrolului care să se aplece asupra și să îmbunătățească aspectele financiare ale acestor probleme.

Domnul Alexandru Pătruți, consilier CNR-CME, a facut o scurtă istorie a structurii sectorului de resurse minerale după 1990 din care a rezultat că în afara încercării de adaptare la cerințele piețelor de energie s-au făcut și multe reorganizări care n-au avut legătură cu strategiile energetice și nici cu legile economice, multe din modificări fiind haotice. Deci este mai puțin vorba despre strategie în sine, ci de capacitatea Guvernului, oricare ar fi acela, de a o pune în aplicare. În legătură cu noile dezvoltări de resurse, opinia dânsului este de a ne concentra pe onshore, pentru că descoperirile din Marea Neagră vor mai dura și – se pare – nu sunt momentan fezabile.

       Ca purtător de cuvânt al unor specialiști din cadrul Consiliului Științific al CNR-CME, domnul Constantin Căpraru, consilier CNR-CME, consideră că în cadrul strategiei trebuie acordată o atenție deosebită evaluării corecte a resurselor energetice, iar în acest sens, un rol important îl are prognoza acestora. În prima parte a proiectului de strategie lansat în discuție publică de către Ministerul Energiei lipsesc resursele neconvenționale: gaze din argile gazeifere, gaze din şisturi petroliere, „coal bedded methane” etc., ceea ce schimbă esențial prognozele. Dl. Căpraru a reamintit oferta Consiliului Științific al CNR-CME de a pune la dispoziția Ministerului un grup de specialiști de înaltă calificare pentru a ajuta la realizarea strategiei. În sfârșit, domnia sa a pledat pentru o strategie dinamică, dar cu elemente de continuitate.

       Domnul Virgiliu Ivan, director în cadrul Transelectrica, s-a referit la problemele sistemului electroenergetic românesc. Acesta – deși are acum o putere instalată mai mare de 24.000 MW, dispune în realitate de doar 15.000 MW reali, dar care și aceștia au nevoie de reabilitare și modernizare. Problema esențială rămâne aceea a siguranței în alimentare, iar aici este importantă realizarea rezervei primare, a celei secundare și terțiare (lentă și rapidă), mai ales în contextul ponderii mari a producerii de energie electrică din surse regenerabile. De aceea, sunt necesare surse flexibile, la unele lucrările de investiții fiind întinse pe intervale mari de timp, unele fiind chiar abandonate. O altă problemă de bază o reprezintă regândirea structurii rețelelor de transport și de distribuție, mai ales în contextul concentrării producerii de energie electrică pe baze volatile într-o parte a țării și realizarea conversiei în alte zone.

       Domnul Paul Gheorghiescu, specialist în domeniul hidro, a abordat problemele acestui sector important pentru energetica românească. Concluzia domniei sale este că strategia actuală este incoerentă și neclară, obiectivele sale fiind depășite. Deși potențialul exploatabil este de 7.500 – 8.000 MW, ceea ce corespunde unei energii anuale de circa 18 TWh, actual se pot produce cca 6-8 TWh. O situație specială o întâlnim în cazul microhidrocentralelor. Dl. Gheorghiescu apreciază că schema actuală de sprijin nu este adecvată și ar trebui oprită. Centralele de mică putere au produs pagube economice importante pentru țară și au adus daune devastatoare pentru mediu.

       La rândul său, domnul Valeriu Binig, partener Ernst & Young, a declarat intenția firmei sale de a participa la realizarea noii strategii energetice și – în acest context – și-a prezentat viziunea asupra factorilor care ar sta la baza realizării acestui document important. Plecând de la necesitatea de a desprinde dinamicile de variație a PIB de necesarul de energie, consideră că România trebuie să-și revadă viziunea privind mixul de energie primară astfel încât să se rezolve cele 4 (nu trei cum se spune obișnuit) provocări ale dezvoltării sectorului energetic, în ordinea: securitatea, sustenabilitatea, suportabilitatea și competitivitatea. În privința mixului de surse primare, România a îndeplinit angajamentele privind sursele regenerabile cu 6 ani în avans. În privința dilemei: încălzire pe bază de gaz natural față de cea electrică, problema trebuie rezolvată pe plan local în funcție de condițiile concrete. În privința structurii sectorului este momentul de regândire a acesteia și a rolului statului. Acesta este elaboratorul strategiei de dezvoltare a sectorului, transformandu-se din ce în ce mai mult din  acționar majoritar într-unul minoritar și în gestionar al ajutoarelor de stat.

       Din poziția de director al Centrului pentru Promovarea Energiilor din Surse Regenerabile şi a Eficienţei Energetice, Academia Română, Institutul Naţional de Cercetări Economice, domnul Filip Cârlea a reamintit despre activitatea de elaborare a strategiei de siguranță a economiei românești care include și aspecte ale securității energetice. Se ține seama de cerințele UE și NATO și este corelată cu strategia Dunării. La realizarea acestui studiu au fost atrași specialiști din toate domeniile.

       Domnul Gabriel Romașcu a făcut un scurt istoric al activităților IRE reflectate în numerele revistei Energetica și a contribuțiilor acestei publicații la realizarea diverselor strategii ale domeniului energetic.

       Domnul Ștefan Constantin, reprezentant al Complexului Energetic Oltenia, a pledat pentru utilizarea rațională a cărbunelui autohton în cadrul mixului de surse primare. Ca exemplu, a apreciat că societatea comercială pe care o reprezintă, deși este privită, ca o cenușăreasă a sectorului, funcționează bine și aduce o contribuție majoră la producția de energie electrică din România. Se impune, de aceea, ca participanții la piață să nu fie tratați în mod discriminatoriu. Consideră că sursele regenerabile au ajuns – prin existența certificatelor verzi, să facă dumping, prin aceasta ajungând să modifice prețurile marginale ale sistemului și să perturbe competiția corectă.  

       În cadrul secțiunii de discuții, s-au reiterat multe dintre ideile dezvoltate în prima secțiune a evenimentului și s-au accentuat câteva probleme importante care nu fuseseră atinse până atunci.

       Deoarece un subiect care nu este corespunzător abordat în niciuna dintre strategiile anterioare îl reprezintă cel al termoficării (alimentarea centralizată cu căldura obținută prin cogenerare), o serie de participanți (domnii Nicolae Niculescu, Victor Athanasovici și Tudor Popescu) au subliniat necesitatea unei abordări profesioniste în privința componentei termo a strategiei energetice, fiind nevoie de un cadru legislativ și de reglementare mai prietenos, nu ca cel de până acum și de aplicarea sa riguroasă. S-au exprimat nemulțumiri în legătură cu actualul mod în care ANRE abordează în prezent această problemă importantă.

       Necesitatea unei strategii adaptabile pentru un viitor sustenabil și a găsirii surselor adecvate de finanțare a fost subliniată de domnul Ovidiu Dumitrescu, în timp ce încadrarea realistă a balanței producție – utilizare (conversie) a fost abordată de domnul  Blehta Tiberiu.

       Problema creșterii competenței specialiștilor pentru aplicarea noii strategii a fost adusă în discuție de doamna Elena Ratcu, consilier CNR-CME, coordonatoarea Programului VLER (Viitorii Lideri Energeticieni din România) din cadrul CNR - CME, care a vorbit despre activitățile inițiate de acest grup în sprijinul realizării unei strategii adaptate viziunii tinerilor. Domnia sa a făcut invitația către auditoriu de a participa la viitorul atelier de lucru al VLER din 20 august. O pledoarie pentru folosirea specialiștilor calificați și în favoarea depolitizării, combinată cu eliminarea corupției a avut-o domnul Călin Vilt, consilier CNR-CME. Totodată, dânsul a accentuat necesitatea apropierii de necesitățile utilizatorului. În completare, domnul Costel Cârstea, reprezentant DOSAN-România s-a referit la necesitatea luării în considerare în cadrul strategiei a rolului și intereselor marilor utilizatori, inclusiv prin educația energetică la nivelul personalului din cadrul acestora.

       Participarea institutelor de cercetare din domeniu ar trebui accentuată cu ocazia realizării noii strategii, iar datele deținute de către acestea sunt – evident – utile, a fost de părere domnul Vasile Rugină, secretar științific al ICEMENERG. În legatură cu problema spinoasă a stocării de energie s-a pledat pentru dezvoltarea facilităților bazate pe hidrogen (domnul Ion Iordache) și a energiei electrice prin tehnologii avansate (domnul Petru Postolache).

       Domnul Ovidiu Tuțuianu a subliniat importanța aspectelor de mediu pe care strategia nu trebuie să le piardă din vedere și a pledat pentru o abordare comună, coordonată. Domnul Eugen Potolea a accentuat rolul pe care îl poate avea educația energetică, exemplificând printr-o carte scrisă recent de dânsul.

       În finalul evenimentului, moderatorii au sintetizat următoarele concluzii:

• Tematica evenimentului este importantă și de actualitate, ideile prezentate de participanţi contribuind la o mai bună înțelegere a problematicii sectorului energetic românesc;
• Este nevoie de o nouă strategie energetică având în vedere schimbările apărute de la elaborarea ultimei strategii oficiale (2007) și de tendințele angajate la nivelul UE;
• Este nevoie de clarificarea unei viziuni pentru următorul interval de timp de 20 de ani, viziune care să răspundă provocărilor ce stau în fața energeticii românești: securitate în alimentarea cu energie, sustenabilitate, accesibilitate pentru utilizatorii casnici și competitivitate pentru cei non-casnici;
• Strategia energetică trebuie să fie coordonată cu celelalte domenii deoarece are implicații economice și sociale importante. În acest context, s-a subliniat necesitatea calificării corespunzătoare a forței de muncă, a depolitizării și a eradicării corupției. Nu trebuie uitată cercetarea și dezvoltarea (R&D) în domeniu;
• O grijă specială trebuie acordată evaluării corespunzătoare a resurselor și realizării unui „amestec” optim de combustibil la nivel național prin utilizarea convenabilă a resurselor autohtone și prin creșterea bazei acestora prin noi descoperiri. Diversificarea surselor de energie este soluția general recunoscută pentru o securitate sporită în alimentarea cu energie;
• Pentru determinarea căilor de acțiune este esențială aprecierea impactului asupra întregii economii prin studii de specialitate;
• În cadrul noii strategii trebuie reconsiderat rolul statului în sector, studiată eventualitatea unei noi structuri a zonei de producție de energie electrică și a sistemului electroenergetic în general;
• Strategia se gândește pentru următorii 20 ani care vor fi caracterizați prin tehnologii performante, inclusiv penetrarea masivă a informaticii (elemente „smart”). Este necesară o atenție mai mare adresată utilizatorului final și a posibilităților de integrare a acestuia într-un sistem energetic dinamic și proactiv; în acelasi timp, nu trebuie uitată contribuția eficienţei energetice la echilibrul producție-consum;
• Cadrul legislativ și de reglementare trebuie permanent îmbunătățit pentru a răspunde provocărilor următoarelor decenii;
• În sprijinul acțiunilor întreprinse de autorități, prezenta sinteză va trebui să fie transmisă Ministerului Energiei și ANRE.