CAD în „cloud” – virtualizarea proiectării tehnice continuă

Dacă în urmă cu doi ani prezentam „PLM via cloud-computing” ca o alternativă posibilă de evoluţie a aplicaţiilor CAD/CAM/CAE/PDM („T&T” nr.4/2010), astăzi deja trebuie să vedem abordarea „cloud” ca pe o tendinţă clară, şi chiar să ne pregătim pentru acest viitor probabil.

Scurtă lămurire „cloud-computing”

Pentru proiectanţi şi ingineri, efectul acestei abordări (va) faceca o parte însemnată a resurselor informatice să „plece” de pe staţia de lucru PC (locală) sau de pe serverul din secţie – şi să ajungă într-o locaţie neesenţială (fie undeva pe Internet-ul cel mare, fie prin intranetul întreprinderii). Iar resursele pot însemna atât date de proiectare/inginerie/fabricaţie (fişiere de date, documente tehnico-economice), cât şi logica respectivă, adică software-ul de aplicaţie CAD/CAM/CAE.

Contextul este aproape copt pentru această migrare:

• internetul oferă (sau măcar promite) viteze/benzi mari de comunicaţie şi spaţii generoase de stocare;

• oamenii s-au familiarizat cu accesarea datelor via Web şi cu serviciile internet;

• conectivitate lărgită şi flexibilă la resurse informatice (prin cabluri sau prin radio/WiFi/EDGE/UMTS/HSDPA);

• dispozitivele mobile (smartphone-uri, tabelete, netbook-uri) sunt tot mai răspândite, fiind deschise inclusiv în privinţa aplicaţiilor de facturăprofesională/tehnică;

• tot mai mulţifurnizori de aplicaţii informatice ,,enterprise” (PLM) oferă soluţii de „cloud-computing” atât privind accesarea logicii CAD/CAM/CAE/PDM cât şi pentru stocarea datelor de proiectare/inginerie/fabricaţie ş.a.m.d.

Am putea zice că, într-un fel, oamenii constituie un mobil important al asimilării acestui „CAD via web”: necesitatea crescândăde colaborare şi, respectiv, mobilitatea.

Mai avem, esenţialmente, şi promisiunea de scădere a costurilor, în special în privinţa licenţelor de software: beneficiarii nu vor mai plăti licenţe pentru software-ul instalat local, ci doar abonamente pentru accesarea la cerere a funcţionalităţilor concret folosite. (Plus efectul secundar: actualizărilesoftware-ului nu mai cade în sarcina beneficiarului.)

Soluţii concrete şi de perspectivă

Am putea înţelege/concluziona că această dispersare a resurselor informatice CAD/PLM promite mai multă flexibilitate (deci adaptabilitate tehnico-economică) şi oarece economie. Staţiile de lucru se vor îndepărta de modelul greoi al „staţiilor grafice” (devenind mai suple), iar conexiunile client-server nu vor mai fi directe/cablate (ci se vor desfăşura prin „norul” web). Un efect al abordăriideja îl putem vedea în jur: tabletele şi smart-phone-urile permit de-acum instalarea de aplicaţii pentru vizualizarea datelor CAD (şi chiar pentru modificare sau pentru adnotare „red-lining”).

Proiectantul, tehnicianul sau managerul poate astfel merge la o destinaţie oarecare (unde se va instala/construi facilitatea proiectată; pe teren, unde are de realizat o intervenţie de mentenanţă; la o întâlnire cu beneficiarii/partenerii) însoţitde un astfel de dispozitiv mobil, iar acolo – dacă are conexiune internet (şi sunt din ce în ce mai multe şanse să aibă, oriunde în lume) – îşi va putea accesa documentele tehnice pentru a le consulta, prezenta şi actualiza pe loc. (Reamintim că pentru persoana ce accesează astfel datele CAD nu prea contează unde sunt acestea stocate/localizate, de aceea se foloseşte sintagma ,,cloud computing”, adică de undeva din norii web.) De exemplu, în „lumea” DWG/DXF, o astfel de aplicaţie este „AutoCAD WS”.

De fapt, când vorbim despre mobilitate, abordarea „cloud” ne apare firească, indubitabilă. Îndoieli ne vin în principal acolo unde s-au concentrat nuclee intense de proiectare/inginerie, unde staţia grafică – cu puterea ridicată de procesare şi cu capacităţile mari de stocare şi de livrare a datelor – tronează de mult timp. Pe de altă parte, acolo unde ştim că sunt necesare puteri de procesare imense – precum în analizele FEA de structuri foarte mari (simulări de comportamente statice/dinamice la solicitări mecanice, eventual neliniare, sau chiar în câmp-cuplat, adică multi-disciplinare, unde apar în plus solicitări termice, eletromagnetice, electrostatice, ş.a.m.d., iar ca exemple ne-am putea imagina poduri extrem de lungi, baraje foarte mari, clădiri gigantice, acceleratoare de particule), sau în simulările CFD (dinamica fluidelor) – ne putem imagina uşor avantajul atragerii unei mulţimideservere din ,,cloud” care să coopereze la realizarea rapidă, convergentă şi sincronă a calculelor necesare (aceasta fiind una dintre marile promisiuni ale „calculului distribuit”, faţa ancestrală a „cloud computing”-ului).

De fapt, probabil că adoptarea unui „cloud-CAD” va avea nuanţe diferite nu doar după specificul activităţii asistate (MCAD, AEC, GIS), ci şi după dimensiunea beneficiarului. O firmă de apartament (cu personal redus) poate adopta rapid o soluţie CAD via web, pe când o întreprindere foarte mare îşi va crea propriul „cloud” pentru stocarea/disponibilizarea resurselor (VPN). Iar dacă întreprinderea este una distribuită (eventual multinaţional), atunci implementarea via web este aproape inevitabilă.

Într-o măsură mai mare sau mai mică, mai toţi furnizorii de soluţii CAD, CAM, CAE, PDM se pregătesc pentru „migrarea pe cloud”: fie că oferă utilitare simple şi concrete (grefabile pe dispozitive mobile sau pe platforme CAD), fie că pun la dispoziţie serviciul de stocare a datelor tehnice pe serverele comunităţii de utilizatori, fie că îşi oferă aplicaţiile de proiectare/ingineri/fabricaţie ca servicii la cerere via web (SaaS – Software as a Service), fie pregătesc o abordare mixtă. Dacă studiem portofoliul firmelor din domeniu – Autodesk, PTC (Pro/ENGINEER - Creo, Windchill), Dassault Systèmes (CATIA, ENOVIA, SolidWorks), Siemens PLM (UGS-NX, Solid Edge, Tecnomatix), Alibre, etc – găsim de pe acum diverse nuanţe de soluţii „cloud”.

Pe de altăparte, este posibil ca „reforma cloud” să determine în următorii ani şi o rearanjare în piaţa CAD: anumiţi producători să-şi consolideze poziţiile, alţii să se retragă.

În ceea ce ne priveşte pe noi, utilizatorii, este firesc ca deocamdată să avem rezerve. (Mai ales dacă lucrăm cu sisteme CAD/PLM de mult timp. Cu cât le-am stăpânit mai bine cu atât vom găsi argumente pentru a nu trece la noua abordare.) Dar nu ne permitem să fim total refractari la deplasarea de paradigmă. Probabil că acesta va fi viitorul; ori dacă vrem şi noi să fim acolo...

Figura 1 Avantajele cloud-ului

Figura 2 Integrarea ,,cloud’’

Figura 3 Mobilitate posibilă prin ,,cloud computing’’

Mircea Băduţ este inginer, consultant CAD/IT