Aboneaza-te la T&T
1. PATRAN - Soluţia completă de pre şi post-procesare în analiza cu elemente finite
2. GreenBau Tehnologie la TIB 2012
3. GreenBau Tehnologie continuă să se implice activ în instruirea studenţilor
Ritmicitatea auto-impusă cu profesionalism de producător face ca platforma software CAD de la Autodesk să se împrospăteze şi în primăvara aceasta. Ediţia „AutoCAD 2014” nu vine cu noutăţi revoluţionare în privinţa instrumentelor de proiectare/desenare, dar include câteva elemente remarcabile (pe care le recenzăm mai jos) şi rezolvă problemele identificate de utilizatori în versiunea de acum un an.
Da, ne-am obişnuit ca sufixul software-ului de bază al familiei AutoCAD să privească cu îndrăzneală spre viitor. Ediţia aceasta nu modifică formatele de fişier-proiect DWG/DXF (lucrând deci cu formatul ,,AutoCAD 2013’’). De asemenea, în ciuda zvonurilor, workspace-ul ,,AutoCAD Classic” nu a dispărut, menajându-i pe utilizatorii care s-au ,,lipit” de interfaţa bazată pe meniuri drop-down şi pe toolbar-uri.
Înainte de a detalia un pic noutăţile ediţiei ,,2014”, reamintesc câteva facilităţi anterioare (meritorii prin nivelul de evoluţie atins):
Lucrând cu noul AutoCAD (aşa cum mărturiseam şi la o anterioară recenzie de primăvară) trebuie să admitem că e cam imposibil de găsit aspecte care nu funcţionează sau pentru care putem imagina o abordare mai bună.
Această îndrăzneaţă facilitate permite localizarea desenului curent în spaţiul geografic, fiind deci utilă proiectelor ce conţin entităţi cu repartiţie geospaţială (planuri de urbanism, proiecte de clădiri, modernizări de drumuri, documentări de fenomene naturale, etc). Pentru geolocalizarea propriu-zisă utilizatorul accesează o hartă web interactivă (în cadrul căreia se va poziţiona fie interactiv, fie folosind un fişier KML/KMZ – Google Earth/Maps), în care el va indica un punct de corespondenţă, adică un punct din realitatea geospaţială având semnificaţie geometrică în proiectul curent, şi va alege sistemul de proiecţie/coordonate şi unitatea de măsură. După ce se specifică direcţia nordului în spaţiul desenului AutoCAD, are loc o roto-translaţie corespunzătoare a hărţii inserate ca referinţă în desenul curent.
De remarcat precizia bunicică de localizare (harta interactivă oferită via web de Autodesk are o calitate foarte bună) şi grija pentru corespondenţa sistemelor de proiecţie geografică. Găsim comenzile pentru noua facilitate în tab-ul (ribbon) ,,Insert”, panoul ,,Set Location”.
Integrarea colecţiilor de puncte în spaţiul 3D virtual al proiectului este o facilitate relativ tânără (apărută în „AutoCAD 2011” şi îmbogăţită în ,,2013”), iar ediţia actuală îi extinde utilitatea. ,,Norul de puncte’’ poate fi colectat din realitate fie cu maşini de citire a coordonatelor (palpatoarele fiind potrivite pentru repere de gabarit relativ mic), fie cu scanere 3D cu laser ori cu staţii de topografie (pentru structuri mari). Facilitatea devine utilă în procesul de proiectare deoarece implicarea acestor puncte din lumea reală face ca lucrurile să devină mai riguroase prin raportarea la referinţele reale sau prin inserări de noi repere în mediul virtual.
AutoCAD-ul poate procesa ca nori de coordonate 3D următoarele tipuri de date:
Text ASCIII: XYZ, TXT, ASC
Leica: PTG, PTS, PTX
Faro: FLS, FWS, XYB
LIDAR data exchange: LAS
Topcon: CLR, CL3
Reality Capture Project: ISD, PCG, RCP
Astăzi nici un furnizor major de software CAD nu se poate sustrage trendului privind colaborarea via internet, iar noutăţile din această sferă sunt şi mai focalizate decât cele din ,,AutoCAD 2013”: paleta ,,Design Feed” furnizează utilizatorului posibilitatea de a posta mesaje destinate colaboratorilor întru proiectare sau clienţilor, de a răspunde altor mesaje, de a asocia imagini mesajelor. Facilitatea acesta de mesagerie este de fapt grefată pe ,,Autodesk 360” – cloud-ul de colaborare/diseminare ce apare pe calculator după instalarea AutoCAD-ului (şi care constituie un folder virtual unde fiecare utilizator poate stoca 3GB de date). Folderul este prezent pe staţia de lucru şi în lipsa sesiunii de lucru AutoCAD. De menţionat că mesajele din „Design Feed” pot fi asociate anumitor entităţi/zone din proiectul curent, plus că – fapt uimitor, dar cumva firesc pentru vremurile ce vin – aceste notificări de proiectare pot fi accesate (via web) inclusiv prin dispozitive mobile (smartphone, tablete).
Inspirată probabil de la etichetele cu previzualizare din taskbar-ul Windows, facilitatea „File tabs” aduce un artificiu de rafinament interfeţei cu utilizatorul: de acum numele fişierelor-desen deschise în sesiunea AutoCAD se prezintă mult mai prietenos în bara de etichete interactive de sus. Navigând prin numele fişierelor deschise vom observa previzualizări inclusiv ale spaţiilor „compoziţie de tipărire” (deci model şi layout). Accesul la o serie de comenzi referitoare la fişiere (via click-dreapta de mouse) ne oferă un mic manager de fişiere/desene (de unde putem inclusiv să începem un desen nou, alegând şablonul standard potrivit).
După întâlnirea cu AutoCAD 2013 credeam că nu se mai poate ,,stoarce” nimic de la linia de comenzi. Totuşi, noul AutoCAD aduce o serie de funcţii de optimizare a interacţiunii: auto-corectare sintactică, auto-completare a numelor/opţiunilor de comenzi, sugestii pentru iniţierea/detalierea de comenzi de lucru, sinonime. Tot din linia de comandă putem iniţia căutări Internet, sau putem accesa conţinuturi de blocuri sau de straturi de desen.
Ne aşteptăm de acum la o versiune LT sincronă, dar şi la împrospătarea anuală a soluţiilor specializate construite pe/lângă AutoCAD (mecanică, arhitectură, cartografie, electricitate).
Mircea Băduț este inginer, consultant CAD/IT
Pentru a putea posta comentarii, trebuie sa fiti logat in contul dvs. de utilizator.