AutoCAD 2015

În mod firesc, comunitatea CAD admiră consecvenţa şi responsabilitatea cu care Autodesk lansează în fiecare primăvară o nouă ediţie a platformei AutoCAD, fiind totodată curioasă în privinţa noutăţilor aduse. La prima vedere se poate spune că la ,,AutoCAD 2015’ predomină îmbunătăţirile de interfaţă (unele chiar interesante), însă vom vedea că – fără a aduce vreo facilitate revoluţionară – sunt şi multe optimizări de interior (privind desenarea, documentarea, organizarea şi colaborarea implicate de o proiectare modernă).

La prima vedere

La instalarea software-ului se propune implicit şi instalarea componentei web/cloud ,,Autodesk 360’’ (despre care scriam şi acum un an). Tot implicit sunt instalate şi plug-in-urile pentru conectarea la colecţia de aplicaţii disponibile prin comunitatea Autodesk (Exchange Apps).

Interfaţa propusă are o temă întunecată (bazată pe nuanţe închise de gri), deci prietenoasă cu ochii care o vor privi multe ore. Ea se arată frumos cizelată, regăsind (atât în meniul ribbon, cât şi în celelalte elemente/facilităţi de pe ecran) cam tot ce ne-am putea dori. De asemenea, interacţiunea cu desenul (grip-urile, previzualizările, adaptarea contextuală a comenzilor) se prezintă la cote înalte. La capitolul interfaţă remarcăm şi butonul ,,Stay Connected’’ din antetul software-ului pentru conectarea via web cu comunitatea Autodesk (inclusiv prin YouTube, Facebook şi Twitter).

Butonul de comutare între categoriile de interfeţe, Workspace, nu mai apare implicit în bara superioară (Quick Access Toolbar), ci în grupul de instrumente ,,status bar’’, din josul ecranului/ferestrei. La prima vedere se pare că AutoCAD-ul renunţă, în sfârşit, la meniul clasic (menţinut din 2008 până la ,,AutoCAD 2014’’ ca alternativă de rezervă pentru cei care s-au obişnuit prea mult cu interfaţa anterioară). Dar totuşi, acelaşi Quick Access Toolbar ne permite să activăm, la nevoie, meniul clasic (însă fără toolbar-urile respective).

Observăm că în categoria ,,View’’ (din meniul ribbon) avem marcate coloristic paletele corespunzând elemen­telor de interfaţă destinate a fi controlate de utilizator. În meniu mai observăm şi tag-ul ,,BIM 360’’, prin care avem acces la câteva instrumente ,,web-cloud’’ de colaborare şi management al proiectelor pentru domeniul construcţiilor (Building Information Modelling).

S-a optimizat maniera de interacţiune cu etichetele de ,,Layout’’ din josul ferestrei (apare simbolul ,,+’’ pentru crearea rapidă de noi compoziţii de tipărire; avem o afişare de ,,tip-tool’’ lângă previzualizarea conţinutului compoziţiilor; iar dacă proiectul are definite mai multe layout-uri decât poate cuprinde bara de stare, atunci apare un simbol de accesare a unui meniu vertical cu acestea). Apropo de layout-uri, acum se poate controla culoarea hârtiei din compoziţia de tipărire (apăsând butonul ,,Colors…’’ din caseta de configurare a AutoCAD-ului, ,,Options’’.)

Tot la prima vedere mai putem observa un buton nou în bara de stare ,,AutoCAD 2015’’: Isometric Drafting, pentru asistenţă la desenarea 2D a simulărilor de obiecte 3D (prin alinierea particulară a axelor de coordonate).

Optimizări grafice

Prima intrare din meniul ,,Insert’’ ne arată o mică noutate ,,AutoCAD 2015’’: galeria de blocuri (blocurile fiind entităţi grupate cu scopul de a fi reinserate în desen în instanţe multiple). Galeriile se formează automat (din conţinutul desenului curent) şi prezintă utilizatorului opţiunile existente pentru inserări de blocuri (fiind deci un submeniu grafic ce apare sub butonul ,,Insert Block’’). Mecanismul galeriilor se aplică şi pentru alegerea stilurilor de cotare, de text şi de tabele.

Când utilizatorul simte nevoia de ajustări fine (în aspectul desenului pe ecran, ori în viteza de afişare – cele două combătându-se reciproc, heisenbergian) el poate activa opţiunea de anti-aliasing (prin caseta ,,Graphics Performance’’ – Smooth Line Display, sau prin variabila de sistem LINESSMOOTHING). Astfel, obiectele 2D trasate neortogonal (linie, arc, cerc, etc) au un aspect mai cizelat (mai nefracturat) în vizualizarea wire-frame.

Avem mici noutăţi vizuale şi în câteva manevre elementare de proiectare: la operaţia de mutare, poziţia iniţială a obiectelor selectate este afişată în gri (şi nu cu linie întreruptă); atributele vizuale ale (poli)liniei sunt vizibile pe durata creării/editării acesteia; tipurile de linii complexe sunt de-acum preafişate complet pe durata operaţiilor de trasare, mutare, copiere sau rotire (variabila de sistem COMPLEXLTPREVIEW).

Vom sesiza imediat şi o modificare la selectarea directă de entităţi pe ecran: selectarea de tip lasou (mai intuitivă şi mai utilă în spaţiile aglomerate) a devenit implicită când se punctează cu mouse-ul în suprafaţa de lucru (prin manevră ,,dragging’’). Pentru a porni selec­tarea rectangulară (implicită la ediţiile anterioare) trebuie să eliberăm butonul mouse-ului după primul click. (Din caseta ,,Options’’, categoria ,,Selection’’, putem eventual aboli comportamentul de tip lasou). Legat tot de selectare, vom remarca rafinarea preselectării obiectelor din desen (permanent în 2D/wireframe, dar uneori şi în 3D, unde feţe sau solide întregi apar distinct în cele trei stări: neselectat, preselectat şi selectat), comportament controlat din aceeaşi categorie Selection, apăsând butonul ,,Visual Effect Settings’’ (ori prin variabilele PREVIEWEFFECT şi PREVIEWFACEEFFECT).

Apropo! Sub butonul tocmai-menţionat (din caseta ,,Options’’) avem de-acum şi check-box-ul ,,Command preview’’, prin care putem decide dacă ne folosesc previzualizările dinamice ale unor comenzi de editare mai complexe (Trim, Extend, Lengthen, Break, MatchProp, Fillet, Chamfer, Offset). De altfel, comenzile Trim (retezare) şi Extend (extindere) cunosc în ,,AutoCAD 2015’’ optimizări ale previzualizării: rezultatul operaţiunii se afişeajă dinamic înainte de selectarea obiectelor ţintă – deci prin considerarea obiectelor preselectate la simpla trecere a mouse-ului pe deasupra lor. (Desigur, convivialitatea aceasta presupune şi un plus de putere de procesare din partea calculatorului gazdă). La fel, comenzile Lengthen, Break şi MatchProp beneficiază de mici adaosuri de previzualizare ca suport intuitiv pentru lucru.

Şi cursorul principal (,,reprezentantul’’ mouse-ului în suprafaţa de lucru) cunoaşte mici ajustări de productivitate: colimatorul nu mai trece prin pătrăţelul de selectare (ne amintim că dimensiunile colimatorului şi ale pătrăţelului se controlează din aceeaşi casetă ,,Options’’); mai multe etichete contextuale vor apărea lângă cursor pentru a reflecta stări utile (inclusiv previzualizări numerice pentru comenzi gen Distance, Radius, Angle, ID); apariţia de simboluri sugestive lângă cursor în timpul unor operaţii (rotire, copiere, mutare, scalare, zoom, ştergere).

Lucrând cu viewport-urile în spaţiul model vom observa o serie de optimizări: viewportul curent este mai clar identificat; ,,ferestrele’’ se creează mai uşor; redimensionarea lor e mai facilă (prin tragerea orizontală/verticală a marginilor); crearea de noi viewporturi se poate face intuitiv (prin simbolul ,,+’’ din marcajele delimitatoare).

Avem şi o noutate la capitolul Layers: straturile de desenare sunt afişate în listele de lucru ca ordonate în mod natural (nu doar alfabetic ci şi numeric, adică nepunând stratul ,,29’’ înaintea celui numit ,,3’’). 

Noutăţi privind documentarea proiectelor

Editorul MTEXT aduce un spor de vizibilitate şi de control pentru utilizator: fundalul său este transparent (dacă staţia PC suportă accelerare grafică) pentru ca utilizatorul să vadă în timp real cum se integrează textul în desen. Butonul de colţ (precum şi muchiile din dreapta şi de jos ale casetei de text) ne permite o redimensionare mai interactivă a coloanelor de text (înălţime şi lăţime). MTEXT determină implicit indexarea adnotărilor de tip listă: dacă începem un paragraf de text cu un simbol sau cu un număr urmat de separator, atunci AutoCAD-ul creează automat o listă (similar asistenţei din Microsoft Word). De altfel, în editorul MTEXT au mai fost adăugate câteva instrumente de asistenţă specifice procesoarelor de documente (capitalizarea literelor, fracţiile, tabularea paragrafelor etc).

Noua comandă TEXTALIGN ne poate ajuta să aliniem ortogonal textele (fie ele singulare sau de tip paragraf, sau chiar atribute de blocuri) pentru un aspect mai estetic al desenului tehnic produs.

Şi cotarea beneficiază de mici ajustări: avem un comportament mai inteligent la prinderea obiectelor în timpul construirii elementelor de cotare. (De exemplu, elemente ale cotărilor anterioare sunt ignorate de mecanismul Osnap). O altă noutate este faptul că, atunci când creăm cotări secvenţale (deci în continuarea celor anterioa­re, sau pornind de la aceeaşi bază de cotare), noile cote se înscriu automat şi implicit în acelaşi strat de desenare cu cele anterioare.

Alte îmbunătăţiri practice

Polilinia – cea mai bătrână şi mai versatilă entitate de desenare neelementară – cunoaşte şi ea o mică bucurie: poate suporta racordare (comanda Fillet) între segmentele de tip arc. Apropo de segmentele de tip arc, de acum apăsarea tastei Ctrl în timpul creării lor ne poate ajuta să stabilim mai uşor direcţia de dezvoltare a arcului faţă de segmentul anterior al poliliniei.

Localizarea geografică a proiectului (facilitate apărută în urmă cu un an) prezintă o fluidizare internă semnificativă. Pentru a folosi opţiunea ,,From Map’’ a comenzii ,,Set Location’’ (din categoria ,,Insert’’ a meniului AutoCAD) trebuie să fie pornită aplicaţia ,,Autodesk 360’’ (unde ne-am definit cont de utilizator, gratuit, odată cu instalarea AutoCAD-ului) şi să acceptăm folosirea serviciului ,,Online Map Data’’ de la Autodesk. Apoi, loca­lizarea propriu-zisă decurge intuitiv. (Reamintesc faptul că pentru majoritatea proiectelor actuale din România vom alege, în caseta de dialog ,,Geographic Location’’, sistemul de proiecţie/coordonate GIS numit ,,Dealul Piscului 70 Stereo’’). Cea mai spectaculoasă optimizare adusă aici de ,,AutoCAD 2015’’ este faptul că harta folosită pentru geo-localizarea interactivă poate fi inclusă în proiect (noile instrumente din meniul ,,Geolocation’’ permiţând selectarea unei zone de hartă spre a fi păstrată în desenul curent – pentru tipărire sau ca referinţă off-line). Zona cartografică poate fi mutată, redimensionată şi chiar rotită prin intermediul grip-urilor de pe marginea imaginii. În aceeaşi categorie meniu găsim şi instrumentul prin care putem modifica rezoluţia hărţii. Aflăm aici şi controale pentru ajustarea luminozităţii, contrastului şi transparenţei imaginii cartografice inserate în desen (imaginea însemnând aero-fotografie, sau harta străzilor, ori mixtura acestora). Notăm faptul că redeschiderea desenului conţinând harta nu determină automat actualizarea imaginii din serverul serviciului web menţionat mai sus, ci doar editarea conturului de hartă va implica update-ul.

Optimizări în lucrul cu norii de puncte

Relativ tânăra facilitate de lucru cu norii-de-puncte (introdusă iniţial de ,,AutoCAD 2011’’) a cunoscut o seamă de îmbunătăţiri în ultimii ani. Şi noul AutoCAD contribuie substanţial: observăm, în primul rând, rebotezarea paradigmei în ,,Reality Capture’’ (subliniind deci ideea de captare a realităţii, de inginerie inversă). Astfel, instrumentul ,,Create Point Cloud’’ din ediţia anterioară a fost înlocuit de ,,Autodesk ReCap’’ (deşi paleta se numeşte tot ,,Point Cloud’’). Remarcăm şi tranziţia de la formatele de fişiere PCG şi ISD (conţinând coordonate de puncte 3D) către mai performantele RCP şi RCS (formate specifice lui ReCap). Pentru proiectele geo-spaţiale (arhitectură, urba­nism, topografie/cadastru) este utilă existenţa opţiunii ,,Use geographic location’’ în caseta de dialog ,,Attach Point Cloud’’.

După inserarea norului de puncte în spaţiul virtual al desenului curent, vom găsi în meniul ribbon (adaptat automat) câteva funcţii noi: din panoul ,,Display’’ controlăm direct mărimea punctelor; slider-ul ,,Level of Detail’’ ne ajută să ajustăm densitatea punctelor din nor; instrumentul ,,Point Cloud Color Map’’ aduce mai multe opţiuni de clasificare cromatică; ,,New Lighting’’ ne permite vizualizarea norului de puncte cu diverse efecte de iluminare; cu instrumentul de crop/clipping (decupare a norului) se lucrează acum mai intuitiv, îngăduind delimitări rectangulare, poligonale sau circulare; dacă inserăm în desen mai mulţi nori, atunci ,,Point Cloud Manager’’ ne va facilita lucrul cu mai multe colecţii de puncte 3D; mecanismul de prindere a fost optimizat (în caseta ,,Drafting Settings’’, categoria ,,3D object Snap’’ apărând grupul de opţiuni ,,Point Cloud’’) ş.a.

Noutăţi privind conectivitatea

Nemaiavând a dizerta despre necesitatea ca soluţiile CAD să faciliteze ingineria colaborativă via internet, sar direct în chestiunile de noutate.

Paleta ,,Design Feed’’ beneficiază de optimizări de substrat pentru a asigura o mai bună comunicare între specialiştii implicaţi în proiectare. Şi, cum această ,,mesagerie’’ se realizează prin Autodesk 360, vom conştientiza că – acesta fiind un serviciu web – el va cunoaşte permanent îmbunătăţiri. Noul ,,Design Feed’’ vine cu opţiunea (recomandată dacă sunt cerinţe/condiţii speciale de lucru) de a stoca local fişierele-desen colaborative (pe staţia PC sau pe un server) şi doar datele de mesagerie sunt salvate în cloud-ul ,,Autodesk 360’’ (menţinându-se automat o asociere între ,,post”-urile de comunicare şi desenele la care acestea se referă).

Ne amintim că asocierea unui comentariu (comunicat prin ,,Design Feed’’) cu o locaţie din desenul curent determină apariţia unei buline (un balon de text cu apendice indicator): selectarea unui comentariu din ,,Design Feed’’ ne va focaliza prin zoom pe respectiva locaţie, şi invers, punctând pe o bulină din desen se va selecta automat comentariul corespunzător din ,,Design Feed’’. (Ne amintim şi faptul că AutoCAD-ul va trimite o notificare via e-mail partenerului de proiectare respectiv, dacă acesta nu este on-line în sesiunea ,,Design Feed’’).

Lucrul cu formatele CAD externe

La importarea de modele 3D create cu alte platforme CAD (formate MCAD, precum CATIA, Pro/Engineer, SolidWorks, Parasolid, JT, Unigraphics NX, STEP, Rhino, IGES/IGS) este angajat de-acum un modul mai avansat: Autodesk Translation Framework. Acesta reuşeşte o mai bună recunoaştere a entităţilor tridimensionale, a reţelelor de mesh-are (cuplare)  a suprafeţelor, a curbelor 3D, precum şi a atributelor (culoare, strat, etc). Acelaşi ATF intervine şi la operaţia (inversă) de exportare a geometriilor 3D în formate IGES/IGS. Apropo de formate externe, ,,2015’’ permite aplicarea operaţiunii de purjare (PURGE elimină obiecte orfane şi definiţii nefolosite din fişierul desen) şi asupra fişierelor DGN (amintindu-ne că AutoCAD-ul poate lucra de câţiva ani cu formatul nativ al platformei Bentley MicroStation, prin import/export).

Audit intern de performanţă

AutoCAD-ul include acum un instrument de analizare şi tratare a problemelor de performanţă întâmpinate de utilizator în timpul lucrului. Categoria (tag-ul) ,,Performance’’ din meniul ribbon ne deschide calea pentru înregistrarea unei sesiuni de lucru cu scopul de a fi auditată şi vom recurge la această facilitate când simţim că o secvenţă de operaţii s-a derulat nefiresc (lent, sau cu răspunsuri necorespunzătoare). Înregistrarea realizată va fi completată printr-un chestionar de diagnosticare şi va fi trimisă automat la ,,Autodesk 360’’.

Apropo de acomodarea software-hardware, şi modulul ,,Graphics performance’’ (iconul din bara de stare, dreapta-jos) - responsabil de accelerarea hardware, a suportat perfecţionări. De asemenea, beneficiem şi de o serie de optimizări interne, inclusiv privind adaptarea la 64 de biţi, la multi-procesare şi la particularităţile lui Windows 8.1.

Mircea Băduț este inginer, consultant CAD/IT